OREZUL SE VA SCUMPI CEL MAI MULT. „Pe termen lung, preţurile la produsele alimentare nu vor scădea, ci vor fi mereu în sus. Apreciez că, în următorul deceniu, preţurile la nivel global vor fi cu 20, chiar până la 50% mai mari”, a declarat economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, la prezentarea raportului anual pentru agricultură. Pentru perioada 2011 - 2020, analiştii băncii prognozează o creştere cu 20% a preţului grâului, cu 15% la porumb, cu 40 - 45% la orez, cu 40% la oleaginoase şi cu 35% la zahăr. „În 1950, populaţia la nivel mondial era de 2,5 miliarde, iar în 2050 va ajunge la nouă miliarde, adică o triplare în doar 100 de ani. Când vorbim de mai mulţi locuitori, cu 6 - 7 miliarde mai mulţi, luăm în considerare cererea de alimente. Urbanizarea, ca urmare a creşterii populaţiei, şi presiunea nevoii de biodiesel vor mânca din suprafaţa cultivată existentă”, spune Anghel. Potrivit raportului BCR, principalele motoare ale volatilităţii preţurilor globale la alimente rămân condiţiile meteo şi schimbările climaterice, nivelul stocurilor, preţul la energie, ratele de schimb valutar, cererea în creştere, restricţiile comerciale, conflictele şi financiarizarea pieţelor agricole.

DEPENDENŢA DE PÂINE A TEMPERAT INFLAŢIA. De cealaltă parte, menţinerea preţului la pâine şi cereale a temperat creşterea inflaţiei, a precizat Lucian Anghel. „Menţinerea preţului la pâine şi cereale a reprezentat un factor de stabilitate, temperând inflaţia. Am fi putut avea o inflaţie mult mai mare, şi asta pentru că alimentele reprezintă 37% din coşul de consum, România fiind mult mai expusă la fluctuaţiile preţurilor la nivel internaţional”, a explicat reprezentantul BCR. Cu toate aceste, preţul la alimente în Ungaria şi Bulgaria a înregistrat, din 2005 şi până acum, rate mult mai mari de creştere faţă de România. Pâinea, legumele şi fructele reprezintă 41% din coşul de consum din România şi Bulgaria, în timp ce în Franţa cota este mai mică, de 32% - diferenţa mare dintre cele două ţări şi Franţa ar putea însemna un consum mai mare de pâine şi cereale, se mai arată în raportul băncii.

ADERAREA LA EURO, LEGATĂ DE AGRICULTURĂ. „România nu este în prezent prost poziţionată în ceea ce priveşte creşterea preţurilor la alimente, cota mare reprezentată de pâine şi cereale fiind deseori un factor salvator. Pe de altă parte, legumele sunt importate în medie de 40 - 50%, deoarece producţia internă nu poate acoperi cererea, astfel că există o dependenţă faţă de preţurile la nivel internaţional. Sunt fluctuaţii care fac dificilă adoptarea euro şi este nevoie de o agricultură performantă, independentă de condiţiile meteo, pentru a reduce aceaste fluctuaţii. Înainte de a adera la zona euro vom fi obligaţi să avem o agricultură care să reducă cât se poate de mult aceste volatilităţi”, a mai spus Anghel.