Cazul rutierului american Lance Armstrong, deposedat de cele şapte trofee ale Turului Franţei ca urmare a unei anchete a Agenţiei Americane Antidoping (USADA), a reprezentat evenimentul major al anului 2012 în materie de dopaj. Un raport al USADA a dovedit că texanul a creat un sistem complex de dopaj şi a dus la excluderea lui Armstrong pe viaţă din sportul profesionist, agenţia americană anulând toate rezultatele înregistrate de fostul ciclist după 1 august 1998, printre care se numără şi şapte succese în Turul Franţei (1999-2005). Această decizie a fost validată de Uniunea Ciclistă Internaţională (UCI). Căderea lui Armstrong a atras acuzaţii la adresa UCI, ai cărei conducători sunt suspectaţi în cel mai bun caz de indiferenţă, în cel mai rău caz de corupţie, confom AFP. Hein Verbruggen (71 de ani), fostul preşedinte al forului, şi Pat McQuaid (63 de ani), succesorul său din 2005, au fost primii vizaţi de critici. Mai multe voci, în special din SUA şi Australia, au cerut plecarea conducătorilor UCI. Cu un an înainte de alegerile pentru postul de preşedinte, federaţia este slăbită şi şi-a pierdut din credibilitate. McQuaid nu are însă nicio intenţie să demisioneze. Mai mult, el va candida pentru al treilea mandat de preşedinte, în septembrie 2013. În luna noiembrie, UCI a anunţat că o comisie independentă formată din doi britanici şi un australian va stabili rolul său în cazul fostului rutier Lance Armstrong, forul mondial fiind bănuit că l-ar fi acoperit pe americanul care s-a dopat sistematic timp de mai mulţi ani. Acuzată că l-ar fi acoperit pe Lance Armstrong în perioada în care acesta domina Turul Franţei, federaţia internaţională promisese anterior că va permite “unei comisii externe independente” să analizeze aceste acuzaţii. Comisia are termen până la începutul lunii iunie 2013 pentru a-şi anunţa concluziile. Sportul internaţional a fost marcat de mai multe cazuri de dopaj pe parcursul anului 2012, cele mai multe în ciclism şi atletism, dar cel al lui Armstrong a fost cel mai răsunător.