În această perioadă agricultorii dobrogeni se pregătesc să recupereze din ceea ce a mai lăsat canicula pe ogor, avînd în vedere că anul 2006 a fost unul al temperaturilor extreme. În primăvară culturile de rapiţă, orz, orzoaică şi parţial grîu, au fost distruse de îngheţ, iar în luna august, cînd s-au înregistrat temperaturi cu mult mai ridicate decît media celorlalţi ani, au fost pîrjolite culturile de porumb şi de floarea soarelui. De asemenea legumicultura a fost grav afectată, mai ales în zonele unde nu au existat posibilităţi de irigare. “Temperaturile ridicate au afectat culturile, iar irigaţiile au fost sistate ca urmare a Legii 138/2004 care a instituit condiţii restrictive. Actul normativ în discuţie a impus încheierea contractelor cu un an înainte, condiţionarea ca solicitantul să aibă în exploatare minim 1.000 de ha, anularea subvenţiei la energie electrică, introducerea celor patru trepte de pompare a apei. Cele patru trepte prevăzute de Legea 138 au făcut ca tarifele pentru irigarea unui hectar să ajungă la treptele 3 şi 4 între 11 şi 16 milioane de lei vechi. Dacă avem în vedere că tarifele anterioare erau cuprinse între 350.000 – 700.000 lei/ha, este clar că aceste costuri de irigaţie ar majora foarte mult costul produselor şi nu ar mai exista piaţă de desfacere pentru acestea avînd în vedere presiunea mărfurilor similare din import”, a declarat purtătorul de cuvînt al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), Stere Economu. El a mai spus că legea în discuţie este un act normativ care a încurcat mai mult lucrurile pentru că dacă nu se irigă, legea este nulă. În ceea ce priveşte culturile, Economu a declarat că un alt pericol generat de temperaturile ridicate este apariţia dăunătorilor, iar lipsa irigaţiilor a compromis şi livezile pentru că fructele nu s-au dezvoltat şi nu au zaharina şi fructoza necesare. “Sperăm doar ca pe viitor să se gîndească cineva să considere Dobrogea defavorizată din punct de vedere al precipitaţiilor şi irigaţiile să fie subvenţionate. Dobrogea este o zonă cu probleme deosebite şi dacă nu se va găsi o soluţie, se vor pierde suprafeţe agricole. Legile nu sînt bune dacă nu ne ajută”, a mai spus Stere Economu. Reprezentantul DADR a mai declarat că în septembrie, odată cu recoltarea porumbului şi a florii soarelui se va putea face o analiză concretă asupra pagubelor create de secetă.