Cercetătorii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa au întreprins, în acest an, numeroase campanii sistematice pe şantierele arheologice din judeţ: Adamclisi, Albeşti, Ulmetum, Capidava, Histria, Cheia şi Hîrşova. Pe parcursul acestor campanii arheologice au fost scoase la suprafaţă numeroase artefacte din epoca romană, dar şi ziduri de clădiri din aceeaşi perioadă. La Adamclisi, arheologii Liviu Lungu şi Gabriel Talmaţchi au realizat săpături tradiţionale, descoperind, în acest an, obiecte de ceramică, dar şi vase de mari dimensiuni, în care, în antichitate, erau păstrate grînele. Printre descoperirile realizate la cetatea Tropaeum Traiani se numără şi fragmente ceramice din epoca medievală timpurie, dar şi trei morminte elenistice datînd din secolele IV - III î. Hr.

Cetatea Albeşti a fost şi ea cercetată de o echipă de arheologi din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, formată din Livia Buzoianu şi Laurenţiu Cliante. Cea de-a XXVI-a campanie de cercetări de la cetatea Albeşti a scos la suprafaţă, în sectorul A al fortificaţiei, ziduri de locuinţe şi pavaje. Extra-muros, au fost continuate cercetările la o locuire care datează din epoca elenistică, punîndu-se în valoare existenţa unui drum antic. Materialul arheologic descoperit la cetatea Albeşti a inclus vase şi statuete ceramice, obiecte din metal şi os şi materiale de construcţii.

Cătălin Dobrinescu, arheolog în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, a întreprins cea de-a patra campanie de cercetare sistematică pe şantierul din afara cetăţii Capidava, în punctele numite "Stînca Topalu" şi "La Bursuci". Săpăturile realizate la fortificaţia romano-bizantină au scos la suprafaţă fragmente ceramice, care au aparţinut slavo-avarilor, populaţii migratoare. De asemenea, au fost descoperite amfore şi monede aparţinînd populaţiilor băştinaşe, care datează din a doua jumătate a secolului al VI-lea d.H. Extramuros, arheologul Cătălin Dobrinescu a întreprins săpături şi în punctul "La Bursuci", unde au fost descoperite fragmente ceramice, gropi menajere, un cuptor şi un mormînt. De remarcat este faptul că, pe acest şantier, cercetătorii au putut preleva şi analize arheozoologice şi antropologice. Descoperirile din acest an au oferit arheologilor constănţeni date despre viaţa economică, socială şi religioasă a zonei.

O serie de săpături sistematice au fost desfăşurate şi la Ulmetum, unde arheologii Liviu Lungu şi Gheorghe Papuc au cercetat zidul de incintă al cetăţii de la poarta de nord-vest pînă la curtina de nord-est. Săpături tradiţionale au fost întreprinse şi la clădirea cu apsidă, construcţie cu perete rotund despre care, descoperitorul său, Vasile Pîrvan, a spus că nu este bazilică. "Pentru a lămuri unele probleme legate de clădire, precum datare, faze de construcţie, am extins săpăturile şi la această clădire. Pînă în prezent, nu ne putem pronunţa, însă viitoarele cercetări şi descoperiri ne vor oferi noi informaţii", a explicat Liviu Lungu.

La cetatea Cheia au fost descoperite, pînă în prezent, o locuinţă de suprafaţă din Cultura Hamangia şi gropi menajere, precum şi numeroase piese de ceramică, podoabe, ace de os, piese de silex şi fragmente de idoli Hamangia. Potrivit arheologului Valentina Voinea, locuinţa de suprafaţă şi zona de depuneri menajere au fost tamisate, pentru a se putea preleva probele arheozoologice. Cercetările desfăşurate de arheologul Constantin Nicolae, la aşezarea neolitică de la Hîrşova, au avut ca rezultate piese unicat, dar şi locuinţe cu inventarul aferent, amenajări interioare, vase, unelte din silex şi altele. Cunoscută şi sub denumirea de tell, aşezarea neo-eneolitică din Hîrşova este una dintre cele mai mari cetăţi din România şi din această parte a Europei. Monumentul se află pe malul Dunării, în partea de sud-est a oraşului, în apropierea cetăţii romano-bizantine şi medievale.

Renumitul arheolog dr. Alexandru Suceveanu a desfăşurat, în acest an, cea de a 48-a campanie de cercetări sistematice pe şantierul arheologic de la cetatea Histria. În această nouă campanie au fost întreprinse săpături tradiţionale în trei sectoare axate pe studierea perioadei romane. Surprinzător pentru cetatea Histria, un adevărat şantier-şcoală, este faptul că, odată cu fiecare descoperire, specialiştii află noi informaţii referitoare la urbanismul histrian, datele ducînd la rafinarea cronologiei romane. De-a lungul timpului, pe şantierul arheologic Histria au fost descoperite două edificii termale, patru bazilici creştine şi monumente religioase precreştine. Potrivit directorului Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, dr. Constantin Chera, în anul 2007, cercetările sistematice vor fi continuate de aceiaşi arheologi, lor urmînd a li se alătura studenţi din cadrul instituţiilor de învăţămînt constănţene, dar şi din ţară.