Fenomenele climatice extreme din timpul verii, mai frecvente în emisfera nordică

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Fenomenele climatice extreme din timpul verii, mai frecvente în emisfera nordică

Monden 14 August 2014 / 00:00 547 accesări

Fenomenele climatice extreme din timpul verii sunt din ce în ce mai frecvente și par să stagneze mai mult timp în emisfera nordică, arată un studiu realizat de Institutul de cercetare a impactului schimbărilor climatice din Potsdam.

Valurile de căldură și ploile din timpul verii au devenit mai frecvente în emisfera nordică în acest secol, aparent pentru că fenomenele climatice extreme pot fi blocate în același loc timp de mai multe săptămâni, în condițiile încălzirii globale. Perturbările curenților, care formează valuri importante atunci când suflă la altitudini înalte în jurul planetei, și aerul rece rezultat din dezghețarea Arcticii ar putea explica de ce depresiunile meteorologice stagnează mai des. În timp ce manifestarea lor timp de câteva zile are un impact redus, efectele asupra oamenilor și ecosistemelor pot fi grave dacă aceste perioade se prelungesc.

Fenomenele meteorologice extreme din timpul verii, cum ar fi valul de căldură record înregistrat în SUA, care i-a afectat pe fermieri și a amplificat incendiile în 2012, au atins un număr deosebit de mare în ultimii 10 de ani, arată cercetarea, care amintește de valul de căldură din Rusia și inundațiile din Pakistan din 2010, canicula din Europa din 2003 și precipitațiile care au provocat inundații în regiunea Dunării și Elbei în 2002. „Noi încălzim atmosfera emițând dioxid de carbon din combustibili fosili, dar frecvența valurilor de căldură devastatoare în regiuni precum Europa sau SUA pare disproporționată”, a declarat autorul principal al studiului, Dim Coumou. Schimbările climatice perturbă fluxul curenților, care suflă de la vest la est în jurul Terrei și formează valuri înalte în atmosferă, ce se pot întinde pe mii de kilometri între crestele munților. În perioade de fenomene climatice extreme, o parte din aceste valuri stagnează și se amplifică.

Studiul menționează șapte exemple de fenomene extreme din anul 2000, față de trei în anii 1990 și patru în 1980. A înțelege în ce măsură aceste manifestări extreme sunt simple fenomene naturale disproporționate sau au legătură cu schimbările climatice provocate de om are implicații importante pentru guverne, care au promis să accepte un acord al ONU până la sfârșitul anului 2015 pentru combaterea schimbărilor climatice. Studiul a analizat doar fenomenele extreme din timpul verii. Alte cercetări au sugerat că topirea ghețurilor din Arctica, variațiile naturale sau schimbările din Oceanul Pacific ar fi putut cauza recentelor valuri de frig, cum a fost cel din acest an din SUA.



12