Era şi timpul ca feudalii din UDMR să o ia peste bot de la prezident! Ca pornire sufletească profund ataşată idealurilor naţionale, sînt convins că domnul Băsescu ar fi preferat să le tragă feudalilor cîteva şuturi înşurubate bine în fundul lor etnic şi dolofan. Îi aştepta de multă vreme la drumul mare ca să căpăcească meşteşugit cheliile unor lideri mustăcioşi sau cu cioc profund unguresc. De cînd a ajuns şeful statului, Traian Băsescu se luptă neostoit cu toţi feudalii patriei! Rămăsese doar Marko care trage cu arcul! Aţi văzut cum i-a încins chelia cu grija sa prezidenţială faţă de naţionalităţile conlocuitoare! Lupta prezidentului cu feudalii tinde să se amplifice sub mai multe forme, cu toate că, iniţial, ţinta sa preferată erau oligarhii… Primul feudal călcat în picioare în istoria modernă a patriei a fost premierul Tăriceanu, scăpat, acum, din laţ. Lupta cu feudalul Tăriceanu a marcat disputa deschisă a prezidentului cu toţi care au tupeul să-i sufle în ciorbă. Pe rînd, şi alţi feudali din această categorie au luat-o pe cocoaşă. Prezidentului îi place foarte mult să administreze şuturi în fund puilor de feudali sau feudalilor aflaţi la vîrsta maturităţii lor politice. Şutul în fund a fost deprins şi perfecţionat încă din anii tinereţii sale marinăreşti. Chiar dacă este mai simplu să-l arzi pe feudal pe cocoaşă sau la scăfîrlie, prezidentul rămîne profund ataşat şutului în fund. Vraiştea naţională a fost provocată şi întreţinută de disputele sale cu feudalii de la Palatul Victoria, PNL şi din alte partide. Cine este împotriva prezidentului, chiar prin referendum, feudal se cheamă! Nu cred că a rămas vreun feudal neşutat pînă în prezent! De doi ani încoace, asistăm la lupte politice sterile pentru putere. În realitate, găsim cam peste tot chipul feudalului de tip nou şi antidemocratic. Gîlgîie partidele de atîţia şi atîţia feudali îmbuibaţi şi obraznici! Ei dictează peste tot! Ce a ajuns cetăţeanul? Bătaia de joc a feudalului parvenit şi lacom! Prezidentul îi vede doar pe feudalii care îi deranjează dumnealui cocoşelul metabolismului său politic. Îl enervează la culme feudalii care nu susţin politica de la Cotroceni! N-am auzit să pîrîie vreun fund pedist sub presiunea şutului prezidenţial! Domnii din Partidul Democrat au bucuţele impecabile şi neşifonate… Putem spune cu certitudine că nu sînt feudali printre cei cu bucuţele imaculate? În materie de feudali, domnul preşedinte nu vede decît paiul ros din ochii adversarilor săi politici. Cu bîrna feudalilor democraţi se luptă cetăţeanul de rînd… Lupta prezidentului cu feudalii este cînd serioasă la culme, cînd mai mult decît comică. În anumite momente patriotarde, prezidentul invocă tot felul de motivaţii hilare. De aceea, cetăţeanul de rînd, care asistă la o schimbare de partitură electorală, priveşte confuz la tot circul care i se oferă fără pîine. În definitiv, totul seamănă cu o brambureală electorală. Se vorbeşte la scară naţională despre oligarhi şi feudali doar în momentele în care prezidentul vrea să-şi regleze şutul pentru o nouă ţintă politică. Sînt pedepsiţi periodic domnii feudali care strică un anume consens. Oligarhii şi, mai nou, feudalii sînt un mijloc propagandistic în calea uitării faptelor de vitejie de care se face capabil preşedintele. Cum se aşterne puţin liniştea, hop, la răsboiu cu feudalii, că oligarhii sînt în vacanţă prelungită!