Ministerul Finanţelor Publice va transmite Comisiei Europene, în ianuarie, proiectul programului de convergenţă la zona euro, prin care se angajează că România va adopta moneda euro în 2014. “România are obligaţia de a elabora şi transmite la Comisia Europeană prima ediţie a Programului de Convergenţă în luna ianuarie, pentru ca acesta să poată fi evaluat concomitent cu programele celorlalte state membre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor, motivînd că asistenţa bugetară în UE este promovată pe baza analizei Programelor de Stabilitate sau Programelor de Convergenţă care sînt elaborate de statele membre care nu au adoptat încă moneda euro. Prin proiectul programului de convergenţă, România se angajează să adopte moneda euro în anul 2014 şi. Implicit. să intre in mecanismul ratei de schimb 2-ERM 2 în 2012.

Calendarul propus de autorităţile române pentru intrarea în mecanismul valutar ERM 2 şi pentru adoptarea monedei euro trebuie să îndeplinească criteriile de convergenţă şi să pregătească economia din punctul de vedere structural. Programul promovează o combinaţie de politici macroeconomice care să reducă rata inflaţiei şi să menţină deficitul de cont curent în limite sustenabile din punctul de vedere al finanţării. Potrivit comunicatului, reformele structurale necesare economiei româneşti în vederea adoptării monedei unice vizează îmbunătăţirea mediului de afaceri, a pieţei muncii, reducerea disparităţilor regionale, reforma administraţiei publice a sistemului de pensii şi a celui de sănătate, descentralizarea. Cel mai probabil, Planul Naţional de Convergenţă va fi discutat, astăzi, în guvern, urmînd să fie trimis Comisiei Europeane tot în această săptămînă. Planul pentru adoptarea euro a fost discutat cu reprezentanţii sindicatelor şi cei ai patronatelor. Pentru adoptarea euro, România trebuie să îndeplinească criteriile de convergenţă nominală stipulate în Tratatul de la Maastricht, care stabilesc că rata medie a inflaţiei nu poate depăşi cu 1,5 puncte procentuale media primilor trei membri ca nivel de performanţă, deficitul bugetar să se încadreze în limita de 3% din produsul intern brut (PIB), ratele dobînzilor pe termen lung să nu fie mai mari cu 2,2 puncte procentuale decît media celor mai performanţi trei membri, iar datoria publică să nu depăşească 60% din PIB.