POPULISM Majorarea cu 15% a salariilor bugetarilor sau scăderea cotei CAS erau catalogate ca fiind imposibile în 2011, atunci când şi Băsescu, şi Guvernul anunţau un an 2012 dificil din punct de vedere financiar, care nu permite o majorare de salarii. Trecerea în 2012 nu a adus nimic bun pentru Băsescu şi PDL, ba mai mult, a adus zeci de mii de români nemulţumiţi în stradă care au cerut zile în zir demisia preşedintelui şi a Guvernului şi organizarea de alegeri anticipate. Boc şi miniştrii lui au plecat în cele din urmă de la Palatul Victoria, fiind înlocuiţi cu un Guvern de marionete condus bineînţeles tot de Băsescu. Cum situaţia PDL-ului în sondaje a rămas la fel de jalnică, Băsescu a trecut la populisme. La doar o lună distanţă, preşedintele anunţa că este posibilă o creştere a salariilor bugetarilor cu 15%. Despre creştere nici nu poate fi vorba, poate doar de o revenire a salariilor bugetarilor la nivelul celor din 2009. Dacă iniţial premierul Mihai-Răzvan Ungureanu a fost sceptic în ceea ce priveşte o creştere a salariilor, după o discuţie cu „mentorul” Băsescu, a fost convins să susţină public majorarea salariilor. Numai că atât Băsescu cât şi premierul au fost contrazişi chiar de Consiliul Fiscal care, prin preşedintele Ionuţ Dumitru, spunea că o creştere a salariilor este imposibilă şi, chiar dacă s-ar face, ar încălca mai multe legi în vigoare. Cu toate aceste avertismente, Băsescu şi Guvernul Ungureanu au continuat să susţină ideea majorărilor. Preşedintele şi Guvernul au primit ieri o nouă lovitură sub centura populistă chiar de la şeful delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks.

PRESIUNI POLITICE La auzul informaţiilor privind creşterea salariilor, Franks a izbucnit în râs. „Dacă există spaţiu fiscal, Guvernul poate face ajustări modeste, o creştere a salariului sau reducerea CAS. 15% este considerabil mai mare decât am discutat în trecut, o creştere de 4-5%. Ştiam că s-au acumulat presiuni politice şi mă aşteptam să există discuţii”, a declarat Franks. Vicepreşedintele PNL, Varujan Vosganian, a declarat ieri că majorarea cu 5% a salariilor bugetare este „ca şi cum ai vărui un perete năruit” şi că subiectul a devenit „un cartof fierbinte” cu care Guvernul nu ştie ce să facă. „Simplul fapt că Toader şi Sârbu au anunţat că au dat sarcină Guvernului să facă rost de bani arată că este de fapt o decizie politică, fără o consistenţă de altă natură. Nu avem niciun răspuns din partea Guvernului privind ce înseamnă reîntregirea salariilor. Este vorba de venituri, e vorba de salarii, e vorba de modificarea legii responsabilităţii fiscale, se va face prin creşterea deficitului bugetar, prin creşterea veniturilor sau prin reorientarea cheltuielilor? După părerea mea, Guvernul nu are soluţii în acest moment şi l-a luat gura pe dinainte”, a declarat Vosganian. El a precizat că o creştere cu 5% a salariilor bugetare ar fi o „bătaie de joc” pentru că nu ar acoperi inflaţia ultimilor ani. Revenind la Franks, este interesant faptul că oficialul FMI vorbeşte pentru prima oară concret de majorări salariale, probabil tot din cauza presiunilor politice. Un lucru este cert. Cei care vorbeau despre opoziţia populistă, care promite lucruri pe care nu le poate face, nu fac decât să promită la rândul lor lucruri pe care dacă le-ar face ar duce România la faliment. Sau poate, cine ştie, acesta este şi scopul PDL-ului, care conştient că nu mai are cum să mai prindă ciolanul puterii promite orice, chiar dacă asta ar însemna transformarea României, din punct de vedere economic, în a doua Grecie a Europei.