Fostul preşedinte american se află în centrul unei ample controverse din cauza vizitei pe care o întreprinde în Orientul Mijlociu, care cel mai probabil va include şi o escală în Siria pentru o întrevedere cu liderii mişcării palestiniene Hamas. Administraţia Bush şi Israelul se opun întîlnirii, care ar urma să aibă loc în turneul de nouă zile în Orientul Mijlociu pe care Jimmy Carter l-a început duminică.

SUA au aplicat o politică de izolare a mişcării Hamas, care a preluat în iunie anul trecut controlul asupra Fîşiei Gaza. Într-o declaraţie făcută recent, secretarul de Stat Condoleezza Rice a catalogat Hamas drept “organizaţie teroristă”. “Nu cred că există vreun dubiu în mintea cuiva că, dacă Israelul va ajunge vreodată la pace cu vecinii palestinieni, Hamas va trebui inclus în acest proces”, a reacţionat în replică fostul preşedinte american, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. “Cred că cineva trebuie să se întîlnească cu Hamas pentru a afla cum să îi încurajăm să fie mai cooperanţi”, a subliniat acesta. Jimmy Carter, al cărui unic mandat a început în 1977 şi s-a încheiat în 1981, intenţionează să aibă o întrevedere cu liderul Hamas, Khaled Meshaal. “Ne vom întîlni cu sirienii, egiptenii, iordanienii, saudiţii şi cu toţi oamenii care au un rol crucial în orice acord de pace în Orientul Mijlociu”, a explicat fostul preşedinte democrat. Posibilitatea întîlnirii între Jimmy Carter şi Khaled Meshaal a stîrnit polemică şi în campania electorală din SUA. Barack Obama, candidat la învestitura democrată pentru alegerile prezidenţiale, a declarat că el nu s-ar întîlni cu reprezentanţii Hamas, dar a refuzat să îl critice pe Jimmy Carter. La rîndul său, Israelul a denunţat planul întîlnirii dintre fostul preşedinte american şi liderul Hamas Khaleed Meshaal. “O asemenea întîlnire ar fi cu atît mai ruşinoasă cu cît Jimmy Carter reprezintă pacea”, a reacţionat Amos Gilad, un oficial cu rang înalt din Ministerul israelian al Apărării.

În prima zi a vizitei în Israel, Jimmy Carter se va întîlni cu preşedintele Shimon Peres, precum şi cu părinţii lui Gilad Shalit, caporalul israelian răpit în iunie 2006 la frontiera cu Fîşia Gaza. Turneul lui Jimmy Carter în Orientul Mijlociu va include vizite în Israel, Cisiordania, Egipt, Siria, Arabia Saudită şi Iordania.

Zona are însă nevoie urgentă de o soluţie pentru încetarea violenţelor şi ridicarea blocadei impuse în Fîşia Gaza. Atacul lansat miercuri asupra unui terminal folosit de Israel pentru livrarea de combustibil către Fîşia Gaza a marcat declanşarea unei noi ofensive Hamas împotriva blocadei impuse de Israel, a anunţat duminică gruparea palestiniană. În urma atacului, Israelul a suspendat livrările de carburanţi către Fîşia Gaza. Înaintea atacului, un înalt reprezentant al Hamas ameninţase că palestinienii vor forţa, din nou, graniţa cu Egiptul, aşa cum s-a întîmplat şi la sfîrşitul lunii ianuarie, cînd activiştii mişcării islamiste au dinamitat barierele de securitate de la graniţă, permiţînd intrarea în Egipt a sute de mii de palestinieni. Israelul a instituit o blocadă totală asupra Fîşiei Gaza după preluarea controlului de către Hamas, în iunie 2007, iar de atunci permite numai tranzitul produselor de primă necesitate. Într-un gest de bunăvoinţă, Guvernul israelian a aprobat, duminică, acordarea a 5.000 de permise de muncă suplimentare pentru palestinienii din Cisiordania care lucrează în domeniul construcţiilor în Israel. Astfel, numărul palestinienilor din Cisiordania angajaţi legal în Israel şi în coloniile israeliene va ajunge la 25.000. În schimb, niciun palestinian din Fîşia Gaza nu mai dispune de permis de muncă în Israel încă din 2000, de la declanşarea celei de-a doua Intifade. Decizia în favoarea palestinienilor din Cisiordania se înscrie în cadrul măsurilor de îmbunătăţire a vieţii cotidiene a acestora, invocate de ministrul Apărării, Ehud Barak, la întîlnirea din martie cu secretarul de Stat american, Condoleezza Rice şi cu premierul palestinian, Salam Fayyad.