Fostul director al Serviciului Român de Informaţii, Virgil Măgureanu, este cercetat penal de procurorii anticorupţie. Conform unor surse judiciare, Măgureanu nu are calitatea de învinuit, însă este cercetat într-un dosar disjuns din cel al colonelului (r) Corneliu Păltînea, fostul şef al secţiei de informaţii a SRI Prahova, ofiţer trimis în judecată în februarie 2006, pentru luare de mită şi trafic cu produse petroliere. Potrivit datelor din dosarul disjuns, relaţia dintre fostul director SRI şi afaceriştii italieni ar fi început în anul 1993, cînd George Alexandrescu, un apropiat al lui Măgureanu, le-ar fi făcut cunoştinţă. Se pare că acei afacerişti italieni intenţionau să transfere în România un atelier de montare a blindajului pe maşinile destinate transportului de valori. Potrivit surselor citate, primele contacte au avut loc la Bucureşti, Măgureanu dispunînd cazarea repetată a afaceriştilor în diferite locaţii aparţinînd RA-APPS, regie condusă, la data respectivă, de Ioan Hidegcutti. Fostul şef al SRI le-a făcut legătura italienilor cu col. Păltînea, pentru a le facilita înfiinţarea la Tîrgovişte şi, ulterior, la Ploieşti a firmei SC Blind Construcţii Blindaje SRL, care avea ca acţionari şi cetăţeni români. Ulterior, Măgureanu şi Păltînea au intervenit pe lîngă conducerile a şapte bănci, printre care Banca Naţională a României (BNR) şi Bancorex, pentru a determina achiziţia a 100 de astfel de maşini, pentru transport valori, fără licitaţie. După ce au încasat banii în avans, investitorii italienii s-au făcut nevăzuţi, nu înainte de a răsplăti intervenţiile celor doi ofiţeri SRI. Cea mai mare pagubă a fost la BNR, bancă care a contractat 50 de astfel de autoturisme şi nu a primit nici măcar o maşină. BNR a trimis, pe 1 februarie 1996, o notificare către firma cu pricina prin care cerea să i se restituie suma de 2,6 miliarde lei, bani plătiţi pentru autoturismele contractate în martie 2005. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, sediul firmei era în satul Colanu, comuna Ulmi, din judeţul Dîmboviţa. Ultima înregistrare a fost consemnată la data de 13 martie 2005, ulterior, firma fiind radiată din evidenţele Registrului Comerţului. Potrivit unor surse judiciare, BNR a reuşit să-şi recupereze, după ani la rînd, doar o parte din banii plătiţi în avans. Conform declaraţiilor din dosar, Măgureanu ar fi fost răsplătit pentru serviciile făcute investitorilor italieni cu un autoturism Mercedes Coupe, un aparat de bronzat şi un ceas de firmă. Conform surselor citate, maşina ar fi ajuns la fiul lui Măgureanu, care ar fi vîndut-o după cinci ani. Pentru a i se şterge urma, autoturismul ar fi fost înmatriculat pe numele unei persoane din Caraş-Severin, iar aparatul de bronzat ar fost montat de italieni într-o vilă de-a fostului director SRI. Păltînea ar fi primit, totodată, 12 maşini de lux pe care le-a vîndut, ulterior, la mai multe persoane, două dintre autoturisme fiind introduse în gestiunea SRI fără documente. O mare parte din banii încasaţi de la cele şapte bănci româneşti au ajuns la Michele Pizzato, membru al grupului de afacerişti italieni. După ce Pizzato a plecat din România, alţi membri ai reţelei italienilor, printre care Mauro Guerreta, Emalisa Brocolato şi Sergio Pilerri au părăsit şi ei România, după încheierea tranzacţiilor.