Sursa deconspirării programului american de supraveghere a comunicaţiilor, Edward Snowden, şi-a continuat seria de dezvăluiri, iar declaraţiile sale nu uşurează deloc relaţiile bilaterale cu China. Snowden susţine că oficialii americani monitorizează constant reţelele chineze, deşi la nivel oficial se plâng de nivelul intruziunilor hackerilor, despre care se crede că sunt coordonaţi de regimul de la Beijing. „Noi piratăm sistemele centrale ale unor reţele, ca routere enorme de internet, în general, care ne oferă acces la sute de mii de calculatoare”, a detaliat Snowden într-un interviu acordat unui cotidian din Hong Kong. Începând din 2009, NSA are sute de ţinte în Hong Kong sau în China, a continuat Edward Snowden, care spune că a acţionat în special pentru a denunţa ipocrizia administraţiei americane, care a dat asigurări că nu spionează infrastructuri civile, spre deosebire de adversarii săi.

CIOB DE OALĂ SPARTĂ Replica Chinei nu a întârziat, aceasta anunţând că nu are nicio informaţie de furnizat în legătură cu fostul consultant refugiat la Hong Kong. De altfel, era de aşteptat că oficialii chinezi nu se vor grăbi să dea curs unei eventuale cereri de extrădare a lui Edward Snowden. Acesta a reiterat că nu vrea să părăsească Hong Kong, promiţând că va face noi dezvăluiri despre programul Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA). „Nu sunt nici trădător, nici erou. Sunt american”, a declarat tânărul de 29 de ani, care militează pentru transparenţă totală când vine vorba despre libertăţile civile ale omului. În urma declaraţiilor lui Edward Snowden, autorităţile americane au denunţat ravagii cauzate acestor programe vitale, în opinia lor, în lupta împotriva terorismului.

Site-urile de ştiri ale unor giganţi ca Sina, Sohu şi Tencent relatau pe larg scurgerile de informaţii despre programul secret american de supraveghere a comunicaţiilor, insistând asupra faptului că, potrivit lui Edward Snowden, serviciile americane au acces la sute de mii de calculatoare, printre ele foarte multe fiind din China. „Aceste dezvăluiri vor păta inevitabil imaginea administraţiei de la Washington în străinătate şi pun la încercare relaţiile dintre China şi SUA”, a titrat la unison presa chineză.

AMENINŢĂRI PE BANDĂ RULANTĂ Generalul american Keith Alexander, directorul NSA, a explicat Congresului american că zeci de ameninţări teroriste au fost contracarate graţie analizei înregistrărilor telefonice ale cetăţenilor americani. Acesta a mai explicat că activitatea agenţiei sale a fost autorizată de Congresul american, după atacurile din septembrie 2001. Pe de altă parte, Dianne Feinstein, din partea Partidului Democrat, senator de California şi şef al Comisiei de Informaţii din cadrul Senatului, a fost prima persoană care a dezvăluit că datele sunt distruse în cele din urmă, după cinci ani. Aceasta a mai explicat că anchetatorii au utilizat înregistrările şi în alte scopuri decât combaterea terorismului, sugerând că baza de date ar fi putut fi folosită pentru frânarea programului nuclear iranian.

VID DE LEGISLAŢIE Informaţiile personale pe care cu prea mare uşurinţă le postăm pe site-uri de socializare sau le oferim unor companii îi pot face pe unii bogaţi. Concurenţa dintre companii pentru acumularea de informaţii despre consumatori în mediul online se intensifică, iar preţul la care sunt vândute pentru a fi folosite în strategiile de marketing a scăzut chiar până la 0,0005 dolari pentru datele referitoare la vârstă, sex şi locaţie ale unei persoane. În ultimii ani, colectarea de date despre consumatori s-a dezvoltat într-o industrie de miliarde de dolari, în care cei mai importanţi jucători obţin informaţii analizând căutările online, activitatea de pe reţelele sociale, cumpărăturile şi datele publice. Activitatea acestora este în mare parte nereglementată, în timp ce oamenii sunt tot mai îngrijoraţi de supravegherea strictă de către state.

Informaţii simple despre vârstă, sex şi locaţie se vând chiar şi cu 0,0005 dolari pe persoană sau 0,5 dolari la 1.000 de persoane. Informaţiile despre persoane considerate influente în reţeua socială au un preţ mai ridicat, de 0,00075 dolari sau 0,75 dolari pentru 1.000 de astfel de indivizi. Detaliile privind veniturile şi istoricul cumpărăturilor sunt uşor mai valoroase, cu preţuri de 0,0001 dolari pe persoană. Potrivit unor surse din industrie, „dosarul” complet al unei persoane se vinde cu mai puţin de un dolar. Întrucât informaţiile de bază despre consumatori sunt tot mai uşor disponibile, brokerii de date urmăresc chiar şi mai multe detalii. Pentru 0,26 dolari pe persoană, LeadsPlease.com vinde nume şi adrese de email ale persoanelor cu afecţiuni precum cancer, diabet şi depresie. Informaţiile includ şi detalii despre medicaţia acestora. LeadsPlease oferă discounturi celor care cumpără în cantitate mare. Astfel, preţul unui „dosar” scade la 0,14 dolari dacă o persoană cumpără datele a 50.001-100.000 de persoane. O altă companie, ALC Data, vinde o listă de persoane suferind de anumite boli şi clasificate în funcţie de bonitatea financiară. Printre cumpărătorii datelor oferite de ALC se numără asigurătorul Blue Cross Blue Shield, compania telecom Sprint Nextel şi compania energetică TXU Energy. ALC urmăreşte şi date despre 80% din naşterile din SUA.

Comisia Federală pentru Comerţ a SUA şi o comisie a Congresului investighează activitatea brokerilor de date, pentru a determina cât de multe informaţii au aceştia şi cum le folosesc. În SUA există puţine legi care să protejeze caracterul privat al datelor unei persoane. Industria colectării de date operează sub un set de principii create de companii, care interzic culegerea de informaţii despre copii, precum şi detalii despre starea sănătăţii şi situaţia financiară. Conform acestora, vânzarea de informaţii rezultate din fişe medicale şi reţete este permisă atât timp cât datele de identificare au fost şterse. LeadsPlease.com şi ALC Data au precizat că unele informaţii privind starea de sănătate a pacienţilor au fost furnizate chiar de aceştia.