Justiţia spaniolă a pronunţat, ieri, pedepse de 311.865 de ani de închisoare, limitate în practică la 40 de ani, împotriva a trei dintre principalii inculpaţi ai atentatelor de la 11 martie 2004 în care au murit şi 16 români, iar 80 au fost răniţi. Pe de altă parte, Rabei Osman Sayed Ahmed, cunoscut drept Mohamed Egipteanul şi considerat unul dintre cei trei organizatori ai atentatelor, a fost achitat, în mod surprinzător. Acesta a plîns şi s-a rugat după ce a fost achitat de Audienţa Naţională, tribunalul din Madrid care se ocupă de cazurile de terorism. Cei trei condamnaţi cu cele mai aspre pedepse sînt marocanul Jamal Zougam, considerat printre cei care au instalat bombele în trenuri, marocanul Othman el-Gnaoui şi spaniolul Jose Emilio Suarez Trashorras, consideraţi complici la comiterea atentatelor pentru că au furnizat explozibil autorilor. În total, şapte din cei 28 de suspecţi au fost achitaţi. Alţi doi acuzaţi, consideraţi organizatori ai acestei acţiuni, marocanii Youssef Belhadj şi Hassan al-Haski, au fost condamnaţi la 20 de ani de închisoare pentru apartenenţă la o grupare teroristă. Dintre cele 116 persoane arestate în cadrul anchetei, 29 au fost puse sub acuzare în mod oficial. Un minor de naţionalitate spaniolă implicat în acest dosar, El Gitanillo, a fost deja judecat şi condamnat.

Premierul socialist spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero a comentat ieri că “s-a făcut dreptate”, în timp ce verdictul a dezamăgit victimele. Bilanţul total al celor zece bombe plasate în patru trenuri de suburbie pline cu funcţionari, muncitori sau studenţi, spanioli sau imigranţi, care se îndreptau spre gara madrilenă Atocha, a fost de 191 de morţi şi 1.824 de răniţi, fiind cele mai sîngeroase atacuri teroriste din istoria Spaniei şi cele mai sîngeroase atacuri din Europa occidentală, după cel de la Lockerbie, din 1988, soldat cu 270 de morţi. Atacurile, atribuite imediat de guvernul conservator al lui Jose Maria Aznar organizaţiei separatiste ETA, care şi-a declinat responsabilitatea, au fost revendicate în aceeaşi seară în numele reţelei teroriste al-Qaida. Două zile mai târziu, o înregistrare de pe o casetă video în arabă, descoperită în apropierea moscheii din Madrid, a revendicat atentatele “în numele purtătorului de cuvînt militar al al-Qaida în Europa, ca ripostă la colaborarea Spaniei cu SUA, în Irak”. Premierul de atunci, Jose Maria Aznar, era unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai intervenţiei militare americane, în pofida opoziţiei unei mari majorităţi a populaţiei spaniole.

Atentatele au stîrnit o reacţie fără precedent în această ţară care se confruntă de 40 de ani cu acţiunile teroriste ale ETA, dar care a fost lovită pentru prima oară şi cu o violenţă ieşită din comun, pe propriul său teritoriu, de terorismul islamist. La o zi după atentate, un sfert din populaţia Spaniei a ieşit în stradă pentru a participa la cele mai ample manifestaţii din istoria ţării, care au reunit 11,6 milioane de persoane împotriva terorismului.