Compoziţia normală a aerului cuprinde: azot 78,09%, oxigen 20,95%, argon 0,92%, bioxid de carbon 0,03%. Acest amestec de gaze reprezintă peste 99,99% din compoziţia aerului. Restul de circa 0,01% este alcătuit din alte gaze ca neon, heliu, metan, kripton, xenon, ozon, hidrogen, radon. La acestea se adaugă proporţii variabile de vapori de apă (în medie 0,2 - 3%). Din păcate, aerul pe care îl respirăm este din ce în ce mai poluat, atrag atenţia reprezentanţii Autorităţii de Sănătate Publică (ASP). “Aerul poluat înseamnă prezenţa unor substanţe care duc la modificarea stării de sănătate a populaţiei. Există mai multe tipuri de poluanţi, iar cele mai frecvente afecţiuni care apar din cauza aerului poluat sînt cele respiratorii”, a declarat dr. Luiza Căruceru, din cadrul ASP. Din punct de vedere al igienei, aerul influenţează sănătatea prin compoziţia sa chimică, dar şi prin proprietăţile sale fizice: temperatură, umiditate, curenţi de aer, radiaţii, presiune. Există efecte directe şi efecte de lungă durată ale poluării aerului. Efectele directe sînt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a populaţiei ca urmare a expunerii la agenţi poluanţi. Aceste modificări se pot traduce în ordinea gravităţii prin: creşterea mortalităţii, creşterea morbidităţii, apariţia unor simptome sau modificări fizio-patologice sau încărcarea organismului cu agentul sau agenţii poluanţi. Efectele de lungă durată sînt caracterizate prin apariţia unor fenomene patologice în urma expunerii prelungite la poluanţii atmosferici. Efectele de lungă durată apar după intervale lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani. Printre cei mai răspîndiţi poluanţi sînt plumbul, mercurul, bioxidul de siliciu, azbestul, cobaltul, bariul, etc. Aceştia, spun medicii, sînt mult mai agresivi în mediul industrial unde determină îmbolnăviri specifice. De asemenea, un poluant care cauzează nenumărate neplăceri, în special alergii, este praful. “Poluanţii asfixianţi, în special cianurile, pot cauza moartea”, avertizează dr. Căruceru. La ASP au ajuns mai multe rapoarte ale diferitelor ONG-uri care atrag atenţia asupra mai multor zone poluate din judeţ. ”Zonele Danelor Portuare 60-80 sînt poluate de către Minmetal, Convex, Chimpex şi Lafarge. Acolo există pierderi de ciment şi sînt depozitate minereuri de fier, îngrăşăminte, cocs. De asemenea, situl contaminat istoric, depozitul de fosfogips de la Fertilchim Năvodari este o zonă extrem de poluată”, a mai declarat dr. Căruceru. De asemenea, susţin reprezentanţii ASP, localitatea Luminiţa este poluată din cauza societăţilor Lafarge şi Miniera Constanţa, zonă de exploatare istorică a calcarului. “Am primit semnale cum că zona portuară a oraşului Medgidia este poluată din cauza gropii de gunoi neautorizate de pe marginea canalului Dunăre-Marea Neagră. Şi localitatea Agigea este afectată de agenţi poluatori. Surse ar fi depozitele neautorizate de deşeuri menajere şi Incineratorul Mineral Protan. Carierele de exploatare sînt, de semenea, o sursă de poluare. Astfel, se înregistrează probleme în zona carierelor de la Sitroman, Ovidiu, Basarabi, Băneasa şi Mihail Kogălniceanu”, a declarat dr. Căruceru.