Povestea Sfântului Nicolae. Tradiţia darurilor în ghetuţe

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Povestea Sfântului Nicolae. Tradiţia darurilor în ghetuţe

Eveniment, Religie 05 Decembrie 2021 / 19:41 1298 accesări

În decembrie, începe iarna, atât în calendarul oficial (1 decembrie), în calendarul popular (6 decembrie, Moş Nicolae) cât şi în calendarul astronomic (21 decembrie, ziua solstițiului de iarnă).

Comercial, decembrie este Luna Cadourilor, populată de personaje care nu vin cu mână goală, căci alături de cei trei moşi generoşi - Moş Nicolae, Moş Ajun şi Moş Crăciun.

Primul Moş cu tolba plină este Moş Nicolae, despre care se spune că, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, vine la geamuri, vede copiii care dorm şi, dacă sunt cuminţi, le lasă dulciuri şi alte daruri în ghetuţe. Însă, tot el este acela care-i pedepseşte cu o nuieluşă pe cei leneşi şi neascultători.

Moş Nicolae sau Sfântul Nicolae este unul dintre cei mai iubiţi şi mai populari sfinţi ai creştinătăţii şi este aşteptat cu nerăbdare de copii în fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie. Prichindeii îşi lustruiesc ghetuţele sau cizmuliţele ştiind că Moşul le va lăsa daruri.

Pentru neascultători însă, Moş Nicolae lasă câte o nuieluşă, avertizându-i astfel să îşi asculte părinţii şi bunicii, scrie adevarul.ro. Tradiţia de a face daruri în această zi îşi are originea în povestea de viaţă a episcopului din Myra-Lichia (pe meleagurile Turciei de astăzi). Scrierile teologice spun că era o persoană cu o credinţă neţărmurită în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea. În anul 325, Sfântul Nicolae a participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, eveniment în cadrul căruia Arie, un preot din Alexandria, a susţinut că Iisus Hristos nu este de aceeaşi natură cu Dumnezeu Tatăl. Deranjat de această afirmaţie, Sfântul Nicolae i-a dat o palmă ereticului, de unde s-a împământenit obiceiul ca cei obraznici să primească o nuieluşă de la Moş Nicolae.

Legende deMoş Nicolae

Legenda celor 3 fete sărace

„Fiind bun şi darnic, după mutarea sa la cele veşnice a ajutat în chip minunat săracii, printre care şi un tată cu trei fete pe care, din cauza sărăciei, voia să le trimită să se prostitueze. Legenda spune că fetele s-au rugat Sfântului să le ajute şi acesta, drept răspuns, a umplut şosetele fetelor cu galbeni. Banii au fost găsiţi de tată a doua zi", spune părintele Eugen Tănăsescu. Sfântul Nicolae le-a dăruit noaptea banii necesari, fiind salvate astfel de la promiscuitate. Le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeţ de bani. Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghetuţe.

Dăruirea, prima treaptă a bucuriei

„Mi-aş dori foarte mult ca părinţii să poată transmite copiilor, odată cu darul Moşului Nicolae, şi lecţia morală pe care acesta ne-o transmite. Actul dăruirii este doar efectul însuşirii temeinice a virtuţii milosteniei, pornită din iubirea de aproape. Darul nu trebuie să fie unul exclusivist şi egoist, acaparat de interese şi mercantilism, ci trebuie să devină expresia libertăţii practicate în comuniune. Altfel spus, dăruirea este doar prima treaptă a bucuriei sociale de a trăi împreună. Prin darul făcut nu urmărim satisfacerea unor plăceri de moment ale copilului, căci vom hrăni robia plăcerilor, ci încercăm o lecţie de viaţă: dăruind, vei dobândi", spune părintele Tănăsescu. Doina Işfănoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti", spune că Sfântul Nicolae simbolizează armonia, prin asocierea cu darurile dulci, având în vedere că am intrat în luna sărbătorilor, când ne dorim să fim mai buni, să ne bucurăm unii pe alţii.

„Fie că vine pe mare, aşa cum se întâmplă în Olanda, sau se strecoară printre case, cum este în România, fiecare percepe venirea Moşului într-un fel caracteristic propriului stilul de viaţă. De obicei, la 6 decembrie, se aduc dulciuri şi fructe. De asemenea, Moş Nicolae aduce şi nuieluşa, pentru a-l avertiza pe micuţ că trebuie să aibă un comportament cât mai aproape de conduitele morale", explică etnologul Doina Işfănoni. Responsabilizarea celor mici Specialistul mai spune că acest lucru înseamnă, din punct de vedere spiritual, un fel de şcoală pe care comunitatea şi familia o realizează asupra prichindeilor. „Acum încep toate preparativele în crescendo. Sunt o sumedenie de avertismente pentru micuţi.Trecem pas cu pas din universul cotidian într-un alt univers, prin intermediul cetelor de colindători şi obiceiurilor din această vreme. Astfel realizăm responsabilizarea copilului. El îşi lustruieşte ghetuţele şi învaţă replici din scenete", adaugă Doina Işfănoni.

Protectorul marinarilor

Dar Sfântul Nicolae nu este numai protectorul celor sărăci, ci şi al copiilor, al marinarilor şi al victimelor judecăţilor nedrepte, fiind venerat în întreaga lume. El ajută văduvele orfanii şi fetele care doresc să se mărite, scapă marinarii de la înec şi apără soldaţii în război. „Pe 6 decembrie, creştinii pun crenguţe de măr în apă. Dacă înfloresc până la Anul Nou, anul viitor va fi roditor", spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi.

Sfântul Ierarh Nicolae a murit în anul 340, iar din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică ce îi este dedicată, în Bari, în sudul Italiei.
Este un personaj real din hagiografia creştină, sărbătorit în calendarul bizantin, dar şi în cel latin, luteran sau anglican, în data de 6 decembrie.



Ştiri recomandate

12
Pagina a fost generata in 0.1652 secunde