Miniştri din state UE şi Balcani s-au reunit joi, la Bruxelles, pentru a încerca să soluţioneze disensiuni tot mai puternice în criza migraţiei. Austria, Serbia şi Macedonia au luat măsuri de limitare a pătrunderii migranţilor pe teritoriile lor, ceea ce a înfuriat Grecia, care se teme că aceste măsuri vor conduce la blocarea migranţilor pe teritoriul său. O intensificare a migrării şi un eşec în ajungerea la un acord asupra gestionării crizei la nivelul UE i-au determinat pe unii să avertizeze că supravieţuirea blocului european este în pericol. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a avertizat că un eşec în soluţionarea crizei poate alimenta un vot în favoarea ieşirii Marii Britanii din UE, la referendumul pe această temă prevăzut în vară. Miniştrii de Interne din statele UE vor examina un plan întocmit de Austria şi opt ţări din Balcani cu privire la o restricţionare a numărului de migranţi care intră pe teritoriile lor.

Pe de altă parte, nave din cadrul misiunii NATO de luptă împotriva traficului de persoane în Marea Egee vor coopera cu Paza de Coastă din Turcia şi Grecia, potrivit unui nou acord, la care s-a ajuns după depăşirea unor tensiuni între cele două ţări vecine. De asemenea, un judecător francez urmează să implementeze sau să amâne evacuarea a până la 1.000 de migranţi, în vederea demolării părţii de sud a unei tabere de migranţi, cunoscută sub numele de ”jungla de la Calais”. Autorităţile belgiene au reţinut 80 de migranţi la frontiera cu Franţa, după ce au impus controale, luni seara. Mulţi dintre ei ar proveni de la Calais. Germania se aşteaptă să primească 3,6 milioane de migranţi până în 2020, potrivit estimărilor interne ale Guvernului.

Între noile măsuri propuse de Austria şi partenerii săi din Balcani figurează amprentarea tuturor persoanelor care pătrund în aceste ţări şi întoarcerea din drum a tuturor celor care nu deţin un paşaport sau care au asupra lor documente false. Aceste ţări s-au angajat, de asemenea, să accepte numai persoanele care consideră ele că au într-adevăr nevoie de protecţie, o măsură interpretată de unele guverne ca vizându-i numai pe sirieni şi irakieni. Macedonia a interzis, în weekend, intrarea pe teritoriul său a afganilor, unul dintre principalele grupuri de migranţi. Ministrul austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner, a catalogat aceste măsuri drept o ”reacţie în lanţ a raţiunii” şi a avertizat că această criză a migraţiei ameninţă existenţa UE. Sebastian Kurz, ministrul austriac de Externe, a declarat pentru un post german că ”este necesar ca Europa să abandoneze acest obiectiv de a primi un număr nelimitat de persoane. Noi, în Austria, suntem copleşiţi. Nu se poate ca toţi migranţii să-şi depună cererile de azil în Europa de Vest”.

Miniştrii s-au reunit într-o atmosferă tensionată, pentru a încerca să salveze politica europeană comună în domeniul migraţiei de la prăbuşire, comentează BBC, în contextul în care ”situaţia este rea şi se înrăutăţeşte”, potrivit unui diplomat de rang înalt. Un număr de ţări au urmat exemplul Austriei şi au impus unilateral măsuri la frontieră, pentru a limita valul de migranţi şi refugiaţi care caută azil. Însă alte ţări vor să concentreze atenţia asupra unor soluţii comune, precum... împărtăşirea în comun a poverii. Aceste planuri au fost criticate dur de Grecia, care a ameninţat că va bloca toate deciziile summiturilor UE pe tema migraţiei de luna viitoare, dacă state UE nu acceptă cote de migranţi. Premierul grec, Alexis Tsipras, a declarat că ţara sa este pe cale să devină un ”depozit permanent de suflete” şi că nu trebuie lăsată să înfrunte singură această criză. Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a criticat, la rândul său, măsurile. ”Răspunsul nu este închiderea. Este cooperarea”, a declarat Filippo Grandi, Înaltul Comisar ONU pentru Refugiaţi. Miniştri UE au convenit, în septembrie, o redistribuire a aproximativ 120.000 de migranţi din Italia, Grecia şi Ungaria în alte state UE. Decizia a fost luată cu o majoritate, în contextul în care Cehia, România, Slovacia şi Ungaria s-au opus. Ungaria a anunţat miercuri că va organiza un referendum pe tema acceptării cotelor obligatorii de migranţi. Premierul Viktor Orban a subliniat că ”aceste cote pot redesena identitatea culturală şi religioasă a Europei”. Într-un interviu pentru ziarul german ”Bild”, Orban a declarat că ”Europa plăteşte Turciei pentru a-i securiza frontierele, deoarece nu se poate proteja singură. Această politică face ca viitorul şi securitatea Europei să se bazeze pe bunăvoinţa Turciei”.

Peste 100.000 de migranţi au sosit în Grecia şi Italia de la începutul anului, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei (OIM). Peste 400 dintre ei au murit încercând să ajungă în Europa, în această perioadă, precizează OIM.

Citește și:

Germania va implementa noi măsuri cu privire la imigranți

Ungaria are dreptul să organizeze referendum pe tema cotelor obligatorii de imigranți

Referendum în Ungaria pe tema cotelor obligatorii de migranţi

Primii suspecţi de agresiuni la Koln, judecaţi

Marina și paza de coastă din Italia au recuperat patru cadavre și peste 700 de migranți în largul Libiei

Controale temporare la frontiera Belgiei cu Franţa, pentru oprirea imigranţilor

Peste 110.000 de refugiaţi au sosit în Europa, din ianuarie

UE este paralizată de naţionalism, terorism şi crize economice

Danemarca prelungește temporar controalele la frontiera cu Germania