România - un model de acțiune eficace în lupta împotriva infecției cu HIV

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
România - un model de acțiune eficace în lupta împotriva infecției cu HIV
Social, Sănătate 06 Decembrie 2019 / 08:12 1693 accesări 0 comentarii

În urmă cu 30 de ani, in România se înregistrau cele mai multe cazuri de infecție cu HIV, de la momentul apariției virusului. Pe măsura ce tratamentele devin din ce în ce mai eficace, boala nu mai înseamnă o condamnare la moarte pentru pacienți. Dar, cu toate că ultimii ani au adus progrese remarcabile pe drumul către un tratament care să imbunatateasca semnificativ calitatea vietii pacientilor, viața cu HIV/SIDA încă presupune vigilență continuă sub presiunea socială adusă de infecţie

Prof. Dr. Sorin Rugină, Medic Primar Boli Infecțioase și Specialist Epidemiolog de peste 40 de ani este unul dintre fondatorii Facultății de Medicină a Universității Ovidius din Constanța, unde ocupă funcțiile de Rector și Profesor Universitar. Totodată, acesta a contribuit și la înființarea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Constanța, unde își și desfășoara activitatea în prezent. Prof. Dr. Sorin Rugină a luat contact cu imunodepresiile la copii încă din anii 80, prin realizarea unei analize a excesului de mortalitate infantilă în colectivitățile din județul Constanța, unde s-a înregistrat cel mai ridicat procent de infecții cu HIV în anii 90.

După 1990, când existența bolii s-a oficializat și au avut loc acțiuni de depistare în masă a celor infectați, s-a ajuns la dezvăluirea un adevăr zguduitor - răspândirea infecției cu HIV era foarte ridicată, în special în rândul copiilor. Marcat de acest fapt, Prof. Dr. Sorin Rugină s-a alăturat colegilor de la București, coordonați de Dr. Adrian Streinu-Cercel. Împreună și-au asumat gestionarea acestui fenomen - infecția cu HIV, un adevărat accident epidemiologic, după cum este numită chiar de Prof. Dr. Sorin Rugină, și care, dincolo de impactul asupra sănătății, avea să creeze și imense probleme psihologice, sociale și economice. În acest sens, alături de ONG-urile implicate în acel moment, acest grup a fost cel care a reușit să implementeze Programul Național de Tratament și Monitorizare HIV/SIDA, care s-a dovedit în timp a fi cel mai bine organizat și eficient program de sănătate, model de urmat pentru țările Central și Est Europene.

Care era în anii 90 situația cazurilor de HIV apărute în România? Cum percepeți situația actuală în România, după 30 de ani?

Prof. Dr. Sorin Rugină:În anii 90, trei regiuni ale țării s-au dovedit a avea cel mai mare număr de bolnavi infectați: București, Giurgiu și, mai ales, Constanța. Acum, după 30 de ani de la acel moment, putem spune că România a oferit lumii medicale mondiale un model de acțiune eficient împotriva acestei provocări – infecția cu HIV. La acest succes au contribuit Programul Național de Tratament și Monitorizare HIV/SIDA, dar și sistemul de supraveghere activ în cele 9 centre regionale.

Cât de puternică este legătura medic - pacient pe care o crează această boală?

Prof. Dr. Sorin Rugină: Extrem de puternică! Iar la baza acesteia stau câteva elemente esențiale: relația de dependență a pacientului față de medicul curant, alături de încrederea totală în aptitudinile profesionale și umane ale medicului de a gestiona boala unui pacient seropozitiv. Pe lângă acestea, o conduită reciprocă ireproșabilă în desfășurarea actului medical reprezintă, de asemenea, un aspect deosebit de important. Toate cele menționate dau naștere unei legături unice în patologia medicală – una fundamentată pe respect reciproc și încredere, fapt ce reprezintă cheia succesului terapeutic, dar și o ustensilă utilă de îmbunătățire a calității vieții pacientului.

Care sunt schimbările pe care le-ați resimțit de-a lungul timpului în controlul infecției HIV în România – cât de mult s-a schimbat managementul bolii?

Prof. Dr. Sorin Rugină: S-a înregistrat un progres constant în primul rând în plan medical, prin accesul nemijlocit la cele mai noi terapii. Totodată, consider că și în plan social lucrurile au evoluat, prin facilitățile acordate pacienților seropozitivi de autoritățile guvernamentale. Toate aceste acțiuni au scopul de a îmbunătăți calitatea vieții pacienților, dar își propun, de asemenea, să contribuie și la reintegrarea socială a lor.

Care sunt perspectivele persoanelor care trăiesc cu HIV astăzi în ceea ce privește calitatea vieții?

Prof. Dr. Sorin Rugină: Perspectivele sunt optimiste, raportându-ne la nivelul actual al calității vieții pacienților infectați cu HIV. Creșterea complianței la tratament reprezintă în mod cert cheia pentru o viață normală a acestor pacienți, însă, un rol la fel de important îl joacă și o cuprinzătoare consiliere psihologică, toate acestea contribuind la o perspectivă optimistă și din punctul de vedere al pacienților, ei trăind cu speranța unei posibile vindecări.

Ce procent de pacienți raportează un grad ridicat de stigamatizare resimțit - pacienții dumneavoastră se confruntă cu acest lucru?

Prof. Dr. Sorin Rugină: Din punctul meu de vedere, este vizibil faptul că procentul pacienților seropotizivi care se confruntă cu stigmatizare este în scădere. Dintre pacienții cu care interacționez, nu mai mult de 5-6% dintre aceștia acuză acest lucru. Contribuția substanțială este pe de-o parte a organizațiilor de pacienți și a ONG-urilor, care depun eforturi să înlăture prejudecățile societății față de pacienții seropozitivi. Pe de altă parte, personalul medical din serviciile de boli infecțioase contribuie de asemenea. Prin știință, tenacitate și colegialitate au ajutat la minimizarea stigmatizării acestor pacienți infectați cu HIV în celelalte servicii medicale.

Care credeți că sunt soluțiile pentru a reduce în continuare stigma asociată cu HIV în România?

Prof. Dr. Sorin Rugină: Soluțiile sunt la îndemâna noastră, a tuturor: o mai bună informare, comunicare adecvată diferitelor niveluri de intervenție – medical, social, economic, alături de încredere și respectarea strictă a legislației în vigoare.

Mesaj pentru cititori

Prof. Dr. Sorin Rugină: Stimate pacient, nu-ți feri privirea față de semeni atât timp cât ești conștient că ai o boală cronică, ținută sub control prin tratamente moderne și cu ajutorul asistenței psihosociale. Nu-ți feri privirea atât timp cât ai încredere în medicul tău curant și îi respecți prescripțiile și sfaturile, atât timp cât încă nutrești speranța găsirii unor noi remedii, unele care ar putea asigura vindecarea completă.

Stimate cititor, nu-ți feri privirea când întâlnești un prieten, un apropiat, un pacient cunoscut a fi infectat cu HIV sau diagnosticat cu SIDA. Ține cont de faptul că acesta nu reprezintă un pericol pentru tine și că are o boală cronică ce este abordată cu tratamente eficiente de supresie virală. Nu-ți feri privirea, ci reține că are o mare nevoie de un gând bun, de o încurajare, de un zâmbet, de solidaritate și de orice ajutor pe care i-l poți oferi. Este semenul tău și are aceleași drepturi și năzuințe ca tine. Înainte să îți ferești privirea, amintește-ți toate acestea. Fii conștient de faptul că prin aceste lucruri mici îl poți convinge să își dorească să trăiască.

Acest interviu face parte din campania “Nu-ți feri privirea”, o inițiativă GSK România cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva HIV, pentru a sublinia importanța crucială a solidarității umane în lupta împotriva bolii. Integrarea socială a pacienților cu HIV/SIDA este o componentă esențială a tratării cu succes a bolii. Campania “Nu-ți feri privirea” folosește simbolul unei legături umane fundamentale - contactul vizual - ca metaforă pentru nevoia de a empatiza cu pacienții care lupta împotriva bolii.



Ştiri recomandate

Pagina a fost generata in 0.2353 secunde