AUDIERI OFICIALE Oficialii din Islanda au fost contactaţi de un intermediar în numele lui Edward Snowden, în încercarea acestuia de a obţine azil. Alegerea nu este întâmplătoare, Islanda având legislaţie care protejează libertatea internetului, ceea ce se răsfrânge, de exemplu, şi asupra celor ce furnizează informaţii site-ului WikiLeaks. Totuşi, Edward Snowden nu a fugit direct în Islanda, ci a preferat Hong Kong, unde statutul de regiune autonomă faţă de regimul de la Beijing şi un acord bilateral cu SUA îi dau mai multe şanse să lupte împotriva extrădării pe teritoriul statului american, unde cu siguranţă va fi condamnat la ani grei de închisoare după ce a deconspirat amplul program de supraveghere a comunicaţiilor. WikiLeaks a reuşit anul acesta să câştige împotriva partenerului local al MasterCard un proces la Curtea Supremă din Islanda, prin care demersurile de oprire a fluxului de bani către site au fost declarate ilegale. După publicarea datelor oferite de soldatul Bradley Manning, WikiLeaks a publicat mii de note diplomatice, care au pus în mare încurcătură statul american, cu privire la modul extrem de superficial cu care de cele mai multe ori erau tratate sau comentate chestiuni politice, militare sau economice foarte sensibile.

Peste Ocean, directorul Agenţiei Naţionale pentru Securitate, generalul Keith Alexander, şi cei mai importanţi legiuitori ai ţării continuă ofensiva de apărare a programului de supraveghere. Generalul a declarat că programele de monitorizare a convorbirilor telefonice şi a activităţilor online ale americanilor au permis dejucarea a peste 50 de atentate, după 11 septembrie 2001, şi a subliniat că acestea reprezintă un instrument vital de securitate. Cel puţin zece dintre acestea ar fi vizat în mod direct teritoriul SUA. Într-o audiere în Comisia pentru Informaţii a Camerei Reprezentanţilor, generalul Alexander a menţionat că le va oferi legislatorilor în următoarele 24 de ore detalii clasificate cu privire la totalitatea incidentelor care au fost împiedicate. Între aceste comploturi s-ar fi numărat un plan de atentat cu bombă la bursa din New York şi un altul de furnizare de asistenţă financiară unei grupări teroriste din Somalia care organiza atacuri sinucigaşe cu bombă. Audierea de marţi a fost a doua de la dezvăluirea existenţei respectivelor programe de fostul colaborator al agenţiei Edward Snowden, dezvăluire urmată de intense critici la adresa Guvernului din partea susţinătorilor drepturilor omului.

LIMITE ÎN TOATE Dacă, în SUA, simpla menţionare a ameninţării teroriste închide multe guri, în Europa, oficialii nu sunt la fel de înclinaţi să accepte îngrădiri şi încălcări ale drepturilor civile. În cadrul vizitei efectuate la Berlin, în conferinţa de presă comună, preşedintele Obama a fost informat de cancelarul german că monitorizarea comunicaţiilor mobile şi online trebuie să rămână în interiorul unor limite. Angela Merkel a anunţat, totodată, că a cerut informaţii precise oficialilor americani cu privire la posibila încălcare a drepturilor cetăţenilor germani.

Progresul tehnic înregistrat în ultimii ani riscă să nu mai fie apreciat de utilizatorii de telefonie mobilă şi de internet, dacă toate acţiunile lor, de la convorbiri, la mail-uri, fotografii şi SMS-uri, nu se mai bucură de protecţie şi intimitate. De ce ne-am mai bucura de cel mai subţire smartphone din lume, Ascend P6, produs de Huawei, sau de facilitarea comunicării prin reţelele de comunicare dacă orice comentarii ar putea face oricând obiectul supravegherii? Noul Ascend P6 are o grosime de doar 6,18 milimetri şi o cameră frontală de cinci megapixeli ce permite utilizatorului să-şi publice fotografiile pe reţele de socializare. Ce să mai spunem despre anunţul companiei americane Facebook Inc., conform căruia are pe plan mondial un milion de utilizatori activi ce publică reclame şi au utilizat platforma în ultimele 28 de zile. Marea majoritate a celor care publică reclame sunt proprietarii unor mici afaceri care au apelat la serviciile celei mai mari reţele de socializare din lume. Facebook speră să atragă şi mai mulţi afacerişti, de la vânzători de bijuterii la proprietari de magazine de haine, care să-şi înfiinţeze gratuit pagini pe Facebook. La ce bun, doar ca să fim mai bine supravegheaţi¬?

O COARDĂ SENSIBILĂ Potrivit unei anchete realizate de cotidianul „USA Today“ şi Institutul de sondare a opiniei publice Pew, 54% din americani se declară în favoarea unei acţiuni în justiţie împotriva lui Edward Snowden, iar 38% se pronunţă împotriva urmăririi în instanţă. Participanţii la sondaj sunt însă mult mai divizaţi în ceea ce priveşte aprobarea programlor de supraveghere: 48% din americani sunt în favoarea lor, iar 47% li se opun. 49% apreciază că publicarea acestor informaţii clasificate mai mult a servit decât a afectat interesul general, faţă de 44% care cred contrariul. Sondajul, realizat prin telefon pe un eşantion de 1.512 adulţi, are o marjă de eroare de 2,9%.

Disputa mediatică între cei pro şi contra programelor de supraveghere a atins şi coarda sensibilă. Lon Snowden, tatăl lui Edward Snowden, l-a îndemnat pe fiul său, într-un apel public, să nu trădeze. „Sper, mă rog şi îţi cer să nu dezvălui secrete care să constituie trădare”, a declarat Lon Snowden într-un interviu pentru postul Fox News. Acesta i-a cerut fiului său, care în prezent se ascunde la Hong Kong, să se prezinte în faţa justiţiei, în contextul în care Edward Snowden a anunţat că va lupta împotriva oricărei încercări de extrădare a sa în SUA. Lon Snowden a mai declarat că este întristat de decizia fiului său de a dezvălui informaţii, dar a criticat totodată programele de supraveghere ale Guvernului american. „Nu vreau ca ei să îmi citească e-mailul. Dacă spunem vom fi nevoiţi să ne sacrificăm libertăţile din cauza ameninţării terorismului, ei bine, teroriştii au câştigat deja”, a subliniat acesta. Însă a adăugat că ar prefera ca mai degrabă să îşi vadă fiul făcând închisoare, decât să rămână la Hong Kong. „Mi-ar plăcea să îl văd pe Ed acasă, înfruntând aceste acuzaţii. Eu am încredere în sistemul nostru judiciar. Îl văd mai degrabă pe fiul meu la închisoare, în SUA, decât într-o ţară care nu are tipul de libertăţi pe care le avem noi aici”, a subliniat Lon Snowden.