Statul îşi ia mâna de pe bănci

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Statul îşi ia mâna de pe bănci

Economie 30 Septembrie 2013 / 00:00 596 accesări

România trebuie să întărească legislaţia comercială, fiscală şi contabilă pentru a reduce evaziunea fiscală, apreciază prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu. „Măsura s-ar încadra într-un trend general de utilizare a resurselor interne ale fiecărui stat; amintesc doar de eforturile statelor mari din G20 pentru transparentizarea sectorului bancar şi desfiinţarea paradisurilor fiscale. Astfel, banii care fug din ţară ar putea fi folosiţi pentru crearea de locuri de muncă sau dezvoltarea infrastructurii publice”, explică Georgescu. În ceea ce priveşte mixul de politici monetare şi macroprudenţiale, oficialul BNR îndeamnă la echilibru, la limitarea fluctuaţiilor ciclului economic, pentru a evita căderi de la o creştere economică de 7% la o recesiune de 4%: „Mai bine creşti cu doar 4% în perioada de boom şi eviţi declinul peste trei-patru ani, când lucrurile iau o altă turnură. Până acum, lumea se concentra pe stabilitatea preţurilor şi inflaţia joasă. Asta n-a împiedicat însă venirea crizei, care a adus o instabilitate gravă a sistemului financiar. De aceea, în prezent, stabilitatea şi preţurile sunt tratate cu aceeaşi atenţie. Facem un sistem rezistent la şocuri externe, avem un sistem de buffere financiare, protejăm băncile şi restul instituţiilor financiare, ca să nu se mai repete episodul Lehman Brothers”. Florin Georgescu reia şi ideea necesităţii de noi reglementări pentru băncile cu situaţii financiare precare, care să le permită să iasă ordonat din sistem, adică fără implicaţii negative pentru clienţi şi mediul economic: „Până acum, băncile erau sprijinite de stat, pe seama contribuabililor. Acum, noul cadru va muta povara către creditorii băncilor. Trecem de la bail-out (salvare din resurse externe) la bail-in (salvare cu resurse proprii). Nu se va mai aplica principiul „Too big to fail” (bancă prea mare, prea importantă pentru a fi lăsată să dea faliment), ci „Too big to save” (prea mare pentru a fi salvată)”.



12