Românii care vor transmite Fiscului informaţii privind practicile evazioniste ale unor persoane sau companii ar putea primi stimulente fiscale sau facilităţi. Sistemul „denunţătorului” funcţionează deja în alte state precum Suedia sau America, spune secretarul de stat în Finanţe Liviu Voinea. Ideea în sine, în cel mai pur spaţiu teoretic, e OK, ţinând nu atât de mult de pârât cât de un anume spirit civic. Dar - şi e un mare dar - pe terenul de zgură din România, unde (şi recunoaşteţi, la asta v-aţi gândit prima dată) fantomele securităţii încă trăiesc în pace, o asemenea măsură nu este recomandată. În primul rând, beneficiile ar fi prea mici. Dai în gât un afacerist cu X5 care stă în garsonieră şi poţi fi surprins când bonusul promis de stat, de până la 30% din veniturile recuperate de la evazionişti, este de fix doi lei. De cealaltă parte, chiar vrei să îţi torni vecinul care munceşte la negru şi face tură de noapte în port ca să-şi ducă odraslele la şcoală, pentru 100 - 200 lei? Torni, dar nu că eşti tu sărac, ci că sunt alţii bogaţi, pe principiul „Să moară şi capra (averea, în acest caz) vecinului”. Dar până la urmă, adevăraţii evazionişti, cei pentru care Fiscul vrea să înfiinţeze o direcţie specială (controlul marilor averi) nu stau la bloc, alături de moşi şi babe cu urechile şi ochii larg deschişi. Adevărata problemă este însă alta, după cum a recunoscut şi ministrul Finanţelor, Florin Georgescu - „De ce ai da bani la stat?”. În America, unde amenda că n-ai centură de siguranţă în trafic este de trei ori mai mare decât salariul mediu din România, sistemul funcţionează. Dai un ban la stat şi ai educaţie, sănătate, infrastructură, asistenţă socială. La noi... e loc de mai bine.