Revoluţia română a fost prima dintr-o serie care a marcat profund ultimul deceniu al secolului al XX-lea şi care avea să schimbe istoria televiziunii, mai ales după primul război din Golf, puciul de la Moscova şi războiul civil din Iugoslavia. Spectacol transmis în direct pe tot mapamondul, Revoluţia română a fost tratată în mii de cărţi, dezbătută asiduu de istorici şi politicieni, însă chiar şi acum continuă să fie învăluită în mister. Au trecut 17 ani de la evenimentele din 1989, dar semnele de întrebare asupra caracterului de mişcare spontană, lovitură de stat sau doar rezultatul unui nou joc de culise între SUA şi URSS, rămîn în conştiinţa multor români, mai ales a celor care au fost în focul evenimentelor şi care au ajuns să lupte pentru drepturile conferite de certificatele de revoluţionar. Puşi adesea la zid din cauza numeroşilor oportunişti care au încercat să profite de lacunele legislative pentru a-şi cîştiga dreptul de "luptător autentic", revoluţionarii români care nu au apucat să intre în posesia documentelor care să le ateste participarea la Revoluţie mai au încă o şansă. Prin intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă 132/2006, termenul de preschimbare a certificatelor de revoluţionar a fost prelungit pînă în această toamnă.

Potrivit reprezentanţilor Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR) din Decembrie 1989, pînă în prezent au fost depuse peste 23.000 cereri pentru preschimbarea certificatelor de revoluţionar, cele mai multe solicitări aparţinînd luptătorilor remarcaţi prin fapte deosebite. Conform datelor prezentate, ieri, la Constanţa, de secretarul de stat Petrişor Morar, 43 de constănţeni au primit certificatele care atestă participarea lor la evenimentele din decembrie 1989. "Pe lîngă acordarea certificatelor şi a foilor de drum pentru călătoriile prevăzute în lege, am discutat cu revoluţionarii pe marginea ultimelor noutăţi legislative. Este foarte important că oamenii au mai mult timp pentru a aduce toate dovezile legale, însă este un lucru benefic că am reuşit să etapizăm toate etapele Revoluţiei. În acelaşi timp, ofiţerii care solicită calitatea de revoluţionar trebuie să dovedească ce au făcut pînă pe 22 decembrie 1989, a declarat Petrişor Morar. Pe de altă parte, şeful revoluţionarilor români a mai declarat că instituţia pe care o conduce a depus la Colegiul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) o listă cu 6.500 de persoane pentru a fi verificate dacă au făcut poliţie politică. "Pînă acum am primit 416 răspunsuri referitoare la persoanele care nu au făcut poliţie politică, însă vom continua demersurile la CNSAS. Pe de altă parte, am avut şi două persoane care au constituit cazuri speciale şi au fost suspectate de poliţie politică, însă nu s-a dovedit pînă acum colaborarea lor", a completat Petrişor Morar. Dacă la nivel naţional au fost înregistrate numeroase voci care contestă calitatea de "revoluţionar autentic" pentru mii de persoane de pe lista luptătorilor în Revoluţia română, ale căror dosare au fost depuse la SSPR, la Constanţa nu se află pe rol vreun caz special. "De-a lungul timpului s-a vorbit de bătaia pe certificatele de revoluţionar, însă am văzut o listă la Parchetul Militar pe care figura şi numele preşedintelui Traian Băsescu, în calitate de participant la evenimentele din 1989, dar care nu a depus pînă acum vreo cerere de revendicare a acestei calităţi. În ceea ce priveşte cazul Margaretei Costea, aceasta a cerut recunoaşterea calităţii de revoluţionar întrucît s-a accidentat în timp ce facea cocktail-uri Molotov pentru constănţeni, însă procedura a fost oprită. Am solicitat Parchetului Militar Bucureşti continuarea cercetărilor, însă doar generalul Dan Voinea poate să ofere mai multe detalii", a încheiat Petrişor Morar.