A. Lazăr s-a trezit din somn: echipele SRI - DNA nu mai există! Dar buna cooperare?

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

A. Lazăr s-a trezit din somn: echipele SRI - DNA nu mai există! Dar buna cooperare?

Justiție 20 Ianuarie 2017 / 16:02 808 accesări
Declaraţia perfectă în cadrul acestui spinos subiect - Procurorul general al României, Augustin Lazăr:

Declaraţia perfectă în cadrul acestui spinos subiect - Procurorul general al României, Augustin Lazăr: "Este adevărat că a existat un protocol care nu mai există. Cred că este şi o lipsă a mea, care nu am comunicat, nu am făcut mare caz...”

Buna cooperare între SRI – DNA? O ştiam, am scris despre asta de nenumărate ori, a recunoscut SRI, a recunoscut DNA, a recunoscut CSAT şi până şi Băsescu, iar acum procurorul general al României, Augustin Lazăr, se trezeşte şi el, validând, aposteriori, o tristă certitudine: între parchete şi serviciile secrete, în special SRI, a existat un protocol oficial prin care s-au format echipe mixte de anchetă - procurori şi ofiţeri de informaţii. Dintotdeauna, la finalul comunicatelor trimise de DNA presei era stipulat acest lucru: buna cooperare între cele două entităţi. De asemenea, în toate marile dosare, era menţionat „sprijinul operativ al SRI”. Procurorul general al României s-a trezit şi el şi a declarat că, de când este în funcţie, protocolul nu mai există, făcându-şi mea culpa pentru că.... ups, n-a anunţat. Nu i s-a părut important sau ceva de genul acesta. Păi, noi ce să mai zicem? Domnule procuror general, au curs râuri de cerneală pe această temă, în special de când Curtea Constituţională a României a trecut securiştii pe linie moartă. Cel puţin oficial. Credem că ar fi fost interesant pentru toţi românii să anunţaţi cum stă treaba. "Este adevărat că a existat un protocol care nu mai există.Cred că este şi o lipsă a mea, care nu am comunicat, nu am făcut mare caz atunci când am preluat mandatul, să spun:Nu mai există niciun protocol care să prevadă comisii mixte sau echipe mixte sau nu ştiu ce.A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă:acest protocol nu există, eu nu mi l-am însuşit şi nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic aşa, pentru căele nu se găsesc în Codul de procedură penală, Doamne Dumnezeule... Noi anchetăm, iar dumneavoastră judecaţi după Codul de procedură penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă sau nu ştiu ce”.

Procurorul general a mai arătatcă nu vede locul comisiilor mixte:“Care ce săfacă această comisie mixtă? Nu are ce... Mai ales acum... noi suntem privilegiaţi că avem un nou cadrul legal care ne arată foarte clar că ofiţerii de informaţii nu au atribuţii nici macar în materie de interceptări, de supravegheri operative etc.”

“ECHIPELE MIXTE”, ÎNTR-UN DOCUMENT AL CSAT

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a publicat, la începutul acestei săptămâni, un document al CSAT despre relaţia dintre serviciile de informaţii şi justiţie.În privinţa relaţiei dintre parchete şi serviciile de informaţii, CSAT a precizat că relaţiile de cooperare interinstituţională s-au materializat în“constituirea de echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional”.

ŞI BĂSESCU RECUNOAŞTE IMPLICAREA SRI ÎN ANCHETELE PENALE

Existenţa unor “echipe mixte” SRI-procurori a fost anunţată de preşedintele Traian Băsescu într-un interviu din mai 2014, în cadrul căruia a spus că“a fost emisă o hotărâre CSAT care menţionează toate instituţiile cu responsabilităţi în depistarea şi combaterea acestui proces, dar responsabilizează masiv şi SRI. O hotărâre CSAT în care, de exemplu, se specifică obligativitatea funcţionării unor structuri mixte Parchet-SRI-Poliţie, pe diverse paliere, de la depistarea şi combaterea corupţiei în Justiţie până la combaterea evaziunii fiscale”. “SRI alocă resurse umane de cel mai înalt nivel în cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce însute de echipe operative comune,care reprezintă unparteneriat inter-instituţional de succes. Acest standard de excelenţă profesională este replicat în toată ţara” - Eduard Hellvig, directorul SRI, în februarie 2016.

Concluzia? Păi, cum ar veni, protocolul dintre cele două superinstituţii de forţă era la vedere. Nu l-au ascuns de nimeni, ba chiar s-au lăudat cu el în văzul lumii! Mai mult decât atât, după decizia CCR, care aparent a luat pâinea de la gura SRI, şi în urma căreia fiecare entitate trebuie să-şi construiască propriul serviciu de supraveghere şi interceptare, ghiciţi ce s-a întâmplat? DNA, DIICOT, Ministerul Justiţiei, parchetul General şi altele au „împrumutat” de la SRI oameni antrenaţi şi echipament până vor reuşi să îşi organizeze propriile servicii. Cine îi controlează p’ăştia? Desigur nimeni, iar povestea a intrat într-un con de umbră.

PARCHETUL DĂ UN COMUNICAT OFICIAL PE ACEASTĂ TEMĂ

Având în vedere informaţiile vehiculate în ultimele zile în spaţiul public, Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

Pentru buna colaborare interinstituţională se pot încheia protocoale în care să fie stipulate aspecte care să conducă la îndeplinirea scopului şi obiectivelor asumate de către părţile semnatare, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale incidente.

În acest context, protocolul dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii, ce a constituit obiectul unor materiale de presă, cuprindea regulile de realizare a cooperării în baza cadrului legal, ce reglementează competenţele fiecăreia dintre instituţiile semnatare.

Protocolul în discuţie şi-a încetat efectele în momentul publicării Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, ce nu mai prevedea posibilitatea ca serviciile de informaţii să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică emise în dosare penale, mai puţin în cele privind infracţiuni de terorism şi contra securităţii naţionale.

Echipele operative invocate de protocol aveau rolul de a asigura sprijin tehnic pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de instanţă.

După apariţia deciziei Curţii Constituţionale, realizarea în continuare a acestor metode speciale de supraveghere prin echipe operative, ar fi fost în afara cadrului legal.

Derularea activităţilor prevăzute în protocolul în discuţie s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004, ce prevăd o interdicţie conform căreia magistraţii nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

Taguri articol


12