Grindul Chituc, format prin depuneri de nisip, cu o lungime de aprox. 22 km, separă în prezent Lacul Sinoe (fost golf marin) de apele Mării Negre. Potrivit Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a Academiei Române, întreg grindul este arie protejată, fiind inclus în teritoriul Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării (constituită în baza Legii 82/1993), iar treimea sa nordică (2.300 ha) are regim de zonă strict protejată, fiind nominalizată în Legea 5/2000, privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea III, zone protejate. Academia Română specifică, de asemenea, faptul că Grindul Chituc este “arie de importanţă avifaunistică” de nivel european, definită ca atare în cadrul programului promovat de BirdLife International (vastă reţea de organizaţii naţionale pentru protecţia păsărilor şi a habitatelor lor). Mai mult decît atît, Grindul Chituc este propus ca sit Natura 2000 - reţea ecologică de arii prioritare pentru protecţia habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică, constituite în ţări UE. “Importanţa biologică a Grindului Chituc este deosebită. Se poate afirma chiar că acesta, din punctul de vedere al biodiversităţii, este una dintre cele mai valoroase arii naturale din ţara noastră. Pe solul nisipos al Grindului Chituc se dezvoltă specii de plante stepice şi arenicole de origine pontică sau asiatică, dintre care unele se constituie în asociaţii vegetale (habitate) prioritare pentru conservare pe plan naţional şi internaţional. Fauna terestră cuprinde specii rare, cu răspîndire restrînsă. Dintre cele 380 de specii de păsări identificate în România, aprox. 290 sînt prezente, temporar sau permanent, în grind. Precizăm că litoralul Mării Negre constituie o cale de migraţie şi cartier de iernare de importanţă continentală pentru păsări din nordul Europei şi vestul Asiei, dintre care 90% sînt ocrotite pe plan naţional prin OUG nr. 236, aprobată prin Legea 462/2001, şi Ordinul nr. 1198/2005, al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, pe plan internaţional, prin Convenţia prin conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, la care România a aderat prin Legea 13/1993, Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, la care România a aderat prin Legea 13/1993, Acordul privind conservarea păsărilor de apă migratoare african-euroasiatice (Haga, 1995), ratificată de România prin Legea 89/2000, şi la nivelul UE, de către Directiva Păsări şi Directiva Habitate”, a precizat peşedintele Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) a Academiei Române, Dan Munteanu. La toate acestea se adaugă Convenţia privind diversitatea biologică, la care România a aderat prin Legea 58/1994, Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural (Paris), la care ţara noastră a aderat prin Legea 187/1990 şi Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, la care România a aderat prin Legea 5/1991. Dan Munteanu a mai spus că Grindul Chituc este o zonă încă sălbatică, pe care prezenţa omului aproape că nu se face simţită. “Considerăm că în cadrul strategiei de conservare a peisajului natural (conform prevederilor Legii 451/2000) a habitatelor naturale şi a biodiversităţii, mai ales într-o ţară care devine membră a UE, conservarea întregului Grind Chituc, în forma sa actuală, trebuie să fie şi să rămînă o prioritate”, a mai spus Dan Munteanu.

În Constanţa, invers decît în Franţa

Preşedintele CMN a precizat că OUG nr. 236/2000, art. 7 şi 21 prevăd că “regimul de protecţie se stabileşte indiferent de destinaţia terenului şi de deţinător, iar respectarea acestuia este obligatorie...” şi că “bunurile cu valoare de patrimoniu natural deţinute în regim de proprietate privată sînt ocrotite şi se conservă de proprietarii lor, cu respectarea drepturilor şi obligaţiilor legale. Dacă proprietarul nu consimte sau, deşi consimte, nu respectă măsurile speciale de ocrotire şi conservare stabilite de autoritatea de mediu, ori nu are capacitatea de a realiza aceste măsuri, autoritatea centrală pentru protecţia mediului, prin împuterniciţii săi, va solicita, în condiţiile legii, măsura indisponibilizării provizorii sau, după caz, definitive...”. Dan Munteanu a amintit, de asemenea, şi prevederile de bază din legislaţia de mediu a ţării noastre: OUG 236/2000 - “în perimetrele ariilor naturale protejate şi în vecinătatea acestora precum şi a altor bunuri ale patrimoniului naţional supuse unui regim special de protecţie şi conservare, este interzisă orice lucrare sau activitate susceptibilă să genereze un impact negativ asupra acestuia” şi “instituirea regimulului de arie protejată... este prioritară în raport cu orice alte interese”; OUG 195/2000, aprobată prin Legea 265/2006 - “protecţia mediului constituie obligaţia şi responsabilitatea administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice” şi “protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre, prin măsuri adecvate de gospodărire, conservare, organizare şi amenajare a teritoriului, este obligatorie pentru pentru toţi deţinătorii de orice tip”.

Preşedintele Oceanic Club Constanţa, Răzvan Popescu Mirceni, a declarat că, în timp ce Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Pămîntului încearcă să dea în proprietate o zonă strict protejată de lege din judeţul Constanţa, în Franţa a fost întocmită o agenţie specială care încearcă răscumpărarea tuturor terenurilor date în proprietate în zona costieră. El a adăugat că ar trebui să fie realizată o delimitare strictă a zonelor urbanizate de cele care nu trebuie atinse de om şi că, în 1990, a fost stabilit foarte clar faptul că Grindul Chituc este rezervaţie naturală. Răzvan Popescu Mirceni susţine că mai multe specii de plante care se află în Grind nu se mai găsesc în altă parte în lume, fapt pentru care trebuie conservate cu sfinţenie, şi că plantele au un rol foarte important în stabilizarea solurilor şi în diminuarea eroziunii.