Administraţia locală din Cumpăna continuă proiectele de infrastructură

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Administraţia locală din Cumpăna continuă proiectele de infrastructură

Administrație 02 Iulie 2008 / 00:00 598 accesări

În ultimii opt ani comuna Cumpăna a fost într-o continuă creştere din toate punctele de vedere. Adiministraţia locală din Cumpăna şi primarul Marian Gâju au fost lăudate pentru eforturile depuse de a ridica nivelul de trai al locuitorilor şi de a îmbunătăţii infrastructura localităţii. În urma alegerilor locale Mariana Gâju a obţinut un nou mandat la Primăria Cumpăna. La Consiliul local, PSD a obţinut 14 mandate de consilieri din 17. Gâju a declarat că, în următorii patru ani, la fel ca şi pînă acum, Primăria şi Consiliul Local nu vor face altceva decît să adopte hotărîri în beneficiul locuitorilor comunei: „Proiectele majore ale comunei se axează pe lucrările mari de infrastructură. Ne referim aici la lipsurile pe care le are localitatea în acest moment. Proiectul de aducţiune de canalizare în toată comuna va fi continuat. Pînă în prezent el nu este realizat decît în procent de 15%. Proiectul de aducţiune de gaze la nivelul comunei Cumpăna este cel care urmează să intre în derulare pentru că aici este vorba de săpăturile care trebuie făcute în trama stradală. Abia apoi urmează proiectul de asfaltare a celor 156 de drumuri din comună, care totalizează 102 kilometrii“. Acestea sînt proiectele majore pe care administraţia din Cumpăna şi le-a propus pentru mandatul 2008-2012. Nu vor fi neglijate proiectele în domeniul sănătăţii, educaţiei şi oportunităţilor de dezvoltare economică, de atragere de investitori. Potrivit edilului, la nivelul comunei au fost întocmite deja o serie de proiecte pentru programul operaţional sectorial. „Accesul la aceste fonduri se poate face mai uşor cu ajutorul Consiliului Judeţean. Pe de-o parte, fondurile structurale pot fi sprijinite de CJ prin susţinerea cotei de co-finanţare pe care consiliul local o are ca şi obligativitate de asigurat. Pe de altă parte, CJ poate veni partener pe lîngă localităţile din mediul rural, pentru a putea prelua aceste fonduri şi a dezvolta în primul rînd infrastructura. Aici ne referim la drumurile judeţene, unde deja CJ le are în subordine“, a adăugat Mariana Gâju.



12