România se pregăteşte pentru primele sale alegeri europene, la 25 noiembrie. În opinia agenţiei franceze de presă AFP, “acest scrutin are şanse reduse să suscite interesul electoratului, precum şi al clasei politice, nicio figură politică importantă nefigurînd printre candidaţi”. După refuzul fostului ministru de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, de a ocupa prima poziţie pe lista candidaţilor, PNL a curtat-o ulterior pe gimnasta Nadia Comăneci, înainte de a opta pentru directoarea Fundaţiei Soros din Bucureşti, Renate Weber. PRM a menţinut pînă în ultimul moment suspansul privind participarea liderului formaţiunii, senatorul Corneliu Vadim Tudor şi a decis în cele din urmă să se prezinte cu eurodeputaţii actuali care s-au alăturat, în ianuarie, grupului de extremă dreapta \"Identitate, Tradiţie, Suveranitate\" din PE. “Singurul preşedinte de partid care vizează un mandat de eurodeputat este patronului clubului de fotbal Steaua Bucureşti, Gigi Becali, care speră că înscrierea sa în cursa electorală va atarge un număr suficient de voturi pentru a valida intrarea PNG în \"clubul granzilor\"”, arată AFP. Reporterii francezi îl descriu pe Becali drept “un populist cu accente xenofobe”.

Toate cele şase partide parlamentare şi şapte formaţiuni politice neparlamentare şi-au depus la Biroul Electoral Central listele cu candidaţi pentru PE pînă la expirarea termenului prevăzut de lege, fiind înregistrate şi patru candidaturi independente. Agenţia consideră că un salariu mai mult decît motivant, de aprox. 7.000 de euro pe lună, posibilitatea de a călători între Bruxelles şi Strasbourg şi şansa de a participa la viaţa politică alături de marile puteri sînt cîteva aspecte care ar fi trebuit să îi motiveze pe politicienii români să se înscrie în cursa pentru Parlamentul European (PE). Mai mult, reporterii AFP arată că “scrutinul survine, însă, într-un moment în care partidele politice evocă tot mai mult ipoteza convocării de alegeri anticipate cu scopul de a soluţiona criza politică prelungită care afectează ţara, marcată de o dispută deschisă între premierul Călin Popescu Tariceanu şi preşedintele Traian Băsescu”. În schimb, analistul Cristian Pîrvulescu este de părere că \"pentru politicienii români, un mandat de eurodeputat se aseamănă cu un exil în Siberia, deoarece membrii PE nu pot juca niciun rol în ţara lor\". Potrivit analiştilor, campania, care va debuta la 26 octombrie, va fi dominată de teme politice interne şi de \"dezvăluiri\" privind anchetele în curs de derulare la Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), o parte dintre aceste investigaţii vizînd deja o serie de miniştri în exerciţiu.

BEC a admis ieri toate candidaturile pentru alegerile europarlamentare depuse de partide în termenul prevăzut de lege, precum şi candidatura independentă a episcopului Laszlo Tokes. Astfel, BEC a admis, cu unanimitate de voturi, candidaturile înregistrate la BEC de partidele parlamentare PNL, PSD, PRM, PD, UDMR, PC şi de partidele neparlamentare PNŢCD, Partidul Verde, PLD, PIN, Partidul Alianţa Socialistă şi Partida Romilor PRO-Europa. Toate aceste formaţiuni politice au depus la BEC liste complete, cu 35 de candidaţi şi 10 supleanţi, cu excepţia PIN, care nu a propus supleanţi pentru acest scrutin şi a Partidei Romilor Pro-Europa, care a prezentat numai 20 de candidaturi pentru PE. BEC a respins, cu unanimitate de voturi, candidaturile celorlalţi candidaţi independenţi, George Gibescu, Elena Doina Noghin şi Cornel Cernovschi, pentru că fie nu au prezentat niciun fel de semnături ale susţinătorilor, fie că numărul acestora a fost de cîteva zeci. Candidaturile a căror valabilitate a fost constatată de BEC vor putea fi contestate pînă pe 10 octombrie, urmînd să fie declarate definitive în 15 octombrie.