Cercetătorii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa vor iniţia, pe data de 26 iunie, o nouă serie de campanii de cercetare pe şantierul tradiţional de la Capidava. Potrivit cercetătorului ştiinţific I, Mihai Irimia, din cadrul instituţiei constănţene, primele cercetări sistematice de la Capidava au fost inaugurate în anul 1923, de arheologul Grigore Florescu, elev al cunoscutului cercetător Vasile Pîrvan. Săpăturile tradiţionale au fost întrerupte la începutul celui de al doilea Război Mondial, ele fiind reluate în perioada anilor 1951 - 1952, de un colectiv format din Grigore Florescu, Petre Diaconu şi Radu Florescu. "Şantierul arheologic de la Capidava a reprezentat, de-a lungul timpului, un adevărat şantier-şcoală pentru studenţii Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii , ei avînd ocazia să studieze, direct pe şantier, epoca romană şi epoca medievală timpurie", a explicat Mihai Irimia.

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie a sprijinit cercetările sistematice de la Capidava încă de la începutul reluării săpăturilor, care au avut loc în anii '50. Completînd efortul colegilor săi şi încercînd să ajute la aflarea istoriei arheologice a cetăţii, cercetătorul Zaharia Covacef a avut o continuă activitate de săpături arheologice, începînd din anii '80 şi pînă în prezent. La cercetările arheologice din acest an, de la Capidava, va lucra un colectiv de arheologi format din Zaharia Covacef, Cătălin Dobrinescu, Valentina Voinea, precum şi studenţi ai Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii "Ovidius".

O altă campanie de cercetări arheologice a fost deschisă la jumătatea lunii mai, la Ulmetum, de către Liviu Lungu, cercetător în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie. Primele cercetări de la Ulmetum (Pantelimonul de Sus) au fost inaugurate de renumitul arheolog Vasile Pîrvan, în anul 1912, care, pe parcursul cîtorva campanii, a obţinut rezultate remarcabile, care au fost concretizate prin cele trei volume ale lucrării "Cetatea de la Ulmetum". Întrerupte cîteva decenii, cercetările arheologice au fost reluate în urmă cu doi ani, de un colectiv al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, format din Liviu Lungu, Gheorghe Papuc, Zaharia Covacef, Gabriel Talmaţchi, Constantin Băjenaru şi Constantin Chera. "Rolul acestor săpături sistematice este acela de a completa informaţiile privind acest important punct arheologic de pe limes-ul dunărean şi de a-l introduce într-un circuit turistic şi ştiinţific aşa cum merită", a concluzionat cercetătorul ştiinţific I, Mihai Irimia.