Băncile româneşti - sărace, dar solide

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Paradoxul crizei

Băncile româneşti - sărace, dar solide

Eveniment 26 Noiembrie 2012 / 00:00 479 accesări

FINANŢAREA STRĂINĂ, ÎN SCĂDERE Riscul de credit şi cel asociat reînnoirii substanţiale a finanţării externe a băncilor autohtone sunt principalele provocări la adresa stabilităţii financiare, a declarat şeful direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), Ion Drăgulin, în cadrul seminarului EU-COFILE 2012, organizat de BNR, Alpha Bank şi Asociaţia Română a Băncilor. „Riscurile bancare au fost gestionate corespunzător de acţionari, manageri şi banca centrală. Capitalizarea, provizioanele şi lichiditatea s-au menţinut în limite adecvate, iar finanţarea băncilor nu a fost afectată semnificativ de accelerarea procesului de deleveraging (dezintermediere, oprirea finanţărilor de la băncile-mamă - n.r.). Astfel, stabilitatea financiară a rămas robustă şi în 2012, deşi dinamica economiei a fost modestă, ducând la un avans al creditelor neperformante, iar mediul extern a rămas dificil”, a explicat Drăgulin. În ceea ce priveşte expunerea băncilor străine în ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est, reprezentantul BNR spune că se află la 94% din nivelul înregistrat în martie 2009. În acelaşi timp, ţările în dezvoltare din Europa au înregistrat, per ansamblu, o creştere a expunerii - plus 6% faţă de martie 2009. În România, implicarea băncilor-mamă în sistemul local este la 94,4%, comparativ cu martie 2009. „Finanţarea băncilor româneşti de la instituţiile străine a scăzut cu 7,3% (1,6 miliarde euro), în intervalul decembrie 2011 - octombrie 2012, în special pe segmentul finanţărilor pe termen scurt (până la şase luni); se remarcă însă o creştere a celor pe termen lung (peste doi ani)”, mai spune Drăgulin.

RESTRICŢIILE BNR SE MENŢIN ÎN 2013 Creditarea a rămas în teritoriu pozitiv, în 2012, însă tendinţa generală este de scădere, potrivit oficialului BNR: „Principalul motor al creditării îl reprezintă împrumuturile în lei (81,6% din segmentul retail, 57% din cel al firmelor). Fără doar şi poate, valuta pierde teren. Cele mai multe credite noi sunt acordate companiilor, în vreme ce creditarea populaţiei a intrat recent pe minus”. În acest context, banca centrală a decis să menţină filtrele prudenţiale şi în 2013, o decizie pentru 2014 urmând să se ia ulterior, în funcţie de evoluţia mai multor factori interni şi externi. Potrivit spuselor lui Drăgulin, solvabilitatea sectorului bancar românesc ar fi crescut nefondat cu patru puncte, de la 14 la 18%, după trecerea, la 1 ianuarie 2012, la standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS, contabilitate în stil european - n.r.), dacă BNR nu ar fi aplicat filtrele prudenţiale. Totuşi, filtrele au contribuit la menţinerea nivelului fondurilor proprii utilizate de bănci, în condiţiile în care trecerea la IFRS i-a forţat pe bancheri să treacă în bilanţ şi activele neperformante.



12