Scandalul privind activităţile CIA în Europa a izbucnit la sfîrşitul anului 2005, România fiind menţionată drept una dintre ţările în care ar exista centre secrete de detenţie. În urma investigaţiilor declanşate la nivel european, Parlamentul European a adoptat, în februarie 2007, un raport final în care admite că unele ţări europene - Spania, România, Polonia şi Italia - au acceptat curse secrete ale CIA pe teritoriile lor. Ieri, senatorul elveţian Dick Marty, raportor al Consiliului Europei, a prezentat cel de-al doilea raport privind închisorile secrete ale CIA şi a anunţat că are dovezi în sprijinul acuzaţiilor mai vechi potrivit cărora România şi Polonia ar fi găzduit închisori CIA în cadrul războiului SUA împotriva terorismului. Potrivit raportului, Washingtonul a ales aceste două ţări, deoarece erau "vulnerabile din punct de vedere economic, ieşeau din perioade de tranziţie dificile din istoria lor şi erau dependente de sprijinul Americii pentru dezvoltarea lor strategică". "CIA a încheiat “acorduri operaţionale” cu Guvernele României şi Poloniei pentru a ţine terorişti cu valoare informativă mare în centre de detenţie secrete de pe teritoriile lor. Polonia şi România au acceptat să ofere locaţiile în care au fost deschise aceste închisori, cel mai înalt nivel de securitate fizică şi discreţie şi garanţii de neinterferenţă", se menţionează în raport. Potrivit lui Marty, în România, avioanele CIA au operat între 2003 şi a doua jumătate a anului 2005, pentru găzduirea unor prizonieri a căror valoare informativă era considerată mai scăzută. Zborurile CIA au utilizat baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, a spus Marty. Raportul său menţionează pentru prima dată oficiali români care, în opinia sa, au ştiut şi ar fi răspuns pentru operaţiunile efectuate de CIA pe teritoriul ţărilor lor: fostul preşedinte Ion Iliescu, actualul preşedinte Traian Băsescu, fostul consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, Ioan Talpeş, fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Paşcu şi fostul directorul al serviciilor militare, Sergiu Tudor Medar. Marty a declarat că informaţiile sale provin din surse multiple americane, poloneze şi româneşti, guvernamentale şi din cadrul serviciilor de informaţii. El a recunoscut însă că nu a văzut textul vreunui acord concret încheiat cu Varşovia sau Bucureştiul pe tema deţinerii prizonierilor. Potrivit lui Marty însă, "personalul introdus în ţară sub acoperirea armatei Statelor Unite a putut, practic, să opereze pe teritoriul românesc în deplină libertate, fără niciun control sau ingerinţă din partea omologilor naţionali", potrivit lui Dick Marty.

Raportul lui Marty a fost adoptat ieri, la Paris, de Comisia Juridică şi pentru Drepturile Omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, iar Comisia Europeană este îngrijorată că state ale UE ar fi putut împiedica desfăşurarea unor anchete imparţiale, cum susţine raportul lui Dick Marty, potrivit afirmaţiei purtătorului de cuvînt al comisarului pentru Jusţie şi Afaceri Interne, Friso Roscam Abbing. Raportul urmează să fie dezbătut în Adunarea Parlamentară, din care fac parte 315 membri din cele 47 de state ale Consiliului Europei.