În urma cercetărilor întreprinse în cadrul taberiei de creaţie de la mănăstirea Dervent, desfăşurată în cunoscutul lăcaş de cult pe parcursul acestei luni, în punctul La Canaraua Fetii, din apropierea localităţii Băneasa, arheologii din cadrul Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi au descoperit o nouă dovadă a intensităţii vieţii religioasă dobrogene după primul mileniu creştin. Pe parcursul acţiunilor de documentare întreprinse în această zonă, cercetătorii au descoperit o bisericuţă rupestră, dovada existenţei unui complex monahal aici. Datată între secolele X-XIV, bazilica este un monument arhitectural unic întrucît a fost prevăzută cu o ieşire în caz de invazii sau persecuţii. Arheologii sînt de părere că deşi după secolul al V-lea după Hristos în arealul vechiului Imperiu Roman nu se mai putea vorbi de persecuţii, totuşi, invaziile pecenegilor, şi în special ale cumanilor, ar fi putut constitui un pericol pentru derularea firească a vieţii religioase. Bazilica a fost datată în perioada secolelor X-XIV pe baza inscripţiilor de pe pereţii naosului bisericii, în care sînt reprezentate simboluri creştine, în special cruci ale căror braţe se termină în litera „V”, semn hristic specific perioadei respective.