Brazilia, divizată, îşi alege astăzi noul preşedinte, între Dilma Rousseff, favorită, şi opozantul social-democrat Aecio Neves, după campania cea mai dramatică, strânsă şi virulentă din istoria recentă a ţării. Aceste alegeri sunt considerate un plebiscit în privinţa celor 12 ani de guvernare a Partidului Muncitorilor (PT), în timpul căreia gigantul emergent din America Latină a cunoscut profunde schimbări economice şi sociale. Aleasă în 2010 în euforia sfârşitului epocii de aur a preşedinţiei mentorului său Inacio Lula da Silva (2003-2010), Dilma Rousseff a moştenit o creştere de 7,5 la sută. Prima femeie preşedinte în cea mai mare ţară din America Latină a multiplicat programele sociale de care beneficiază un sfert dintre cele 202 milioane de brazilieni, ceea ce îi aduce o susţinere largă în păturile populare şi în regiunile sărace din nord-est. În timpul PT, 40 de milioane de brazilieni au fost scoşi din sărăcie şi s-au alăturat unei clase mijlocii care a devenit majoritară. Flagelul foametei a fost eradicat. Dar Dilma Rousseff, în vârstă de 66 de ani, s-a confruntat şi cu probleme: economia în plină pierdere de viteză, revendicările unei clase medii a cărei ascensiune socială s-a estompat, scandaluri de corupţie care au umbrit imaginea PT. Candidatul Partidului Social Democrat Brazilian (PSDB), Aecio Neves, în vârstă de 54 de ani, susţinut de mediile de afaceri, dreapta tradiţională şi o parte din clasa medie, promite să facă ordine în Brazilia. Profitând de indignarea brazilienilor, acesta a făcut din lupta împotriva corupţiei una dintre axele campaniei sale, chiar dacă PSDB, care a condus Brazilia din 1995 până în 2002, a fost el însuşi în trecut afectat de numeroase scandaluri.