Arheologii din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie se află, în această perioadă, pe şantierele de cercetare tradiţională din Dobrogea. O serie de săpături sistematice se desfăşoară şi la Ulmetum, cercetătorii Liviu Lungu şi Gheorghe Papuc continuînd campania de cercetare începută în anul 1912, de Vasile Pârvan. Potrivit arheologului Liviu Lungu, cercetările au loc la zidul de incintă al cetăţii de la poarta de nord-vest pînă la curtina de nord-est. De asemenea, cercetătorul din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie a precizat că mai sînt întreprinse săpături tradiţionale şi la clădirea cu apsidă, construcţie cu perete rotund despre care, descoperitorul său, Vasile Pîrvan, a spus că nu este bazilică. "Pentru a lămuri unele probleme legate de clădire, precum datare, faze de construcţie, am extins săpăturile şi la această clădire. Pînă în prezent, nu ne putem pronunţa, însă viitoarele cercetări şi descoperiri ne vor oferi noi informaţii", a explicat Liviu Lungu.

Primele săpături tradiţionale la Ulmetum au fost realizate în anul 1912, de arheologul Vasile Pârvan, care, pe parcursul cîtorva campanii, a obţinut rezultate remarcabile, concretizate într-un volum intitulat "Cetatea Ulmetum". După o pauză care a durat cîteva decenii, săpăturile de la Ulmetum au fost reluate, în anul 2004, de un colectiv al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie. Potrivit directorului Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, dr. Constantin Chera, continuarea săpăturilor are ca scop completarea informaţiilor privind acest important punct arheologic de pe limesul dunărean, dar şi pentru a-l introduce într-un circuit turistic şi ştiinţific.