“Politica fiscală trebuie să susţină, în continuare, procesul de dezinflaţie, iar cheltuielile bugetare trebuie oprite, chiar dacă este o perioadă foarte proastă pentru Guvern, înainte de alegerile electorale”, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu la o întîlnire cu investitorii italieni din România. Oficialul băncii centrale a arătat că aproape de finele lunii octombrie bugetul consolidat înregistrează încă excedent şi că speră ca Executivul să nu efectueze cheltuieli masive în ultimele două luni ale anului, aşa cum s-a procedat în execuţiile bugetare precedente. \"Nu sîntem în situaţia în care să risipim bani dacă vrem să conducem economia românească într-o manieră sustenabilă\", a spus Isărescu.

În opinia lui, politica fiscală ar trebui să îşi asume rolul de a susţine mai puternic, în perioada următoare, procesul de dezinflaţie, dar şi reducerea deficitului de cont curent, estimat la 13% din PIB. \"În momentul actual, România trebuie să fie conştientă că nu mai poate accepta o creştere a deficitului de cont curent\", a menţionat guvernatorul. El a arătat că scăderea gradului de acoperire a deficitului de cont curent prin investiţii străine directe era previzibilă şi a fost anticipată de banca centrală. \"O bună parte din investiţii au reprezentat plasamente în piaţa imobiliară şi dezvoltarea reţelelor comerciale moderne\", a mai spus Isărescu. În opinia sa, creşterea naturală a economiei româneşti este limitată la 6% pe an, avînd în vedere atît creşterea anuală de productivitate, cît şi forţa de muncă disponibilă. Oficialul BNR a criticat Executivul pentru că nu a făcut eforturi să reformeze piaţa muncii. În ceea ce priveşte întărirea politicii monetare cu efect într-o nouă apreciere a leului, spune Isărescu, ar putea fi chiar dăunătoare procesului de dezinflaţie, dacă la un moment dat va avea loc o corecţie. Referindu-se tot la inflaţie, Isărescu a precizat că seceta va avea un impact întîrziat asupra preţurilor de consum ale populaţiei şi în luna octombrie, după ce în septembrie a contribuit la creşterea inflaţiei anualizate la peste 6%. Guvernatorul BNR a arătat că există o tendinţă de creştere a preţurilor alimentelor şi la produsele de bază la nivel mondial. Oficialul BNR a mai arătat că, în România, preţurile produselor alimentare reprezintă 40% din coşul indicelui de consum al populaţiei, comparativ cu restul UE, unde acest sector deţine 18-20%.