Un raport recent al Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) relevă faptul că anul 2014 a fost marcat de adâncirea crizei din sectorul mass-mediei româneşti, iar câinele de pază al democraţiei pare mai timorat ca oricând. „Dacă ar fi să definim cu un singur cuvânt starea sectorului mass-media în anul 2014, frica ar fi cuvântul cel mai potrivit. Frica jurnalistului că mâine ar putea să nu mai aibă un loc de muncă, frica de la finalul lunii, când nu ştie dacă va primi salariul, frica de patron, de politicieni, de autorităţi. Frica managerilor care încearcă să supravieţuiască pe o piaţă aflată în cădere liberă şi unde regulile jocului concurenţial sunt încălcate adeseori, teama că publicitatea ar putea să dispară, frica de instituţiile statului, care ar putea să vină în orice moment în controale prelungite abuziv”, se spune în raportul „Starea sectorului mass-media din România în 2014 - Vulnerabilităţi şi posibile soluţii”.

BANII CARE NU MAI SUNT Documentul citat a fost dat publicității ieri, în contextul Zilei mondiale a libertății presei, marcată pe data de 3 mai. În paginile raportului se arată faptul că, încă de anul trecut, mass-media se confruntă cu o acutizare pronunțată a crizei economice. „Banii din piaţă sunt din ce în ce mai puţini, majoritatea bugetelor de publicitate mergând către televiziunile centrale. Afacerile de media au fost lovite, în continuare, de scăderea vânzărilor şi a audienţelor, de problemele legate de distribuţie, de publicitatea din bani publici alocată discreţionar şi nu numai”. Concomitent, jurnaliștii acuză salarii infime, lipsa siguranței locului de muncă și supraaglomerarea programului de lucru. Raportul CJI vorbește și despre criticile aduse de public față de calitatea tot mai scăzută a presei, însă același public nu este dispus să plătească pentru conținut și nu sancționează prin schimbarea obiceiurilor de consum mediile pe care le critică. Paradoxal, în acest context, jurnalismul de calitate rămâne fără audiență.

FRENEZIA ELECTORALĂ Anul 2014 a fost unul electoral. Raportorii CJI au constatat în descursul acestuia că derapajele profesionale s-au înmulțit. De asemenea, limbajul s-a deteriorat și a crescut agresivitatea atât în presa locală, cât și în cea națională.

UNA CALDĂ, UNA RECE Analiza sistemului mass-media românesc mai arată faptul că trecerea, din iunie anul acesta, la transmisia terestră digitală ar putea însemna un declin al televiziunilor locale și un val de propulsie pentru presa scrisă. Ziarele ar putea redeveni principala sursă de informație a cetățenilor. Astfel, CJI atrage atenția că jurnalismul nu este nicidecum pe moarte, ci este, de fapt, în plină transformare.

VECHEA IMIXTIUNE Raportul nu lasă pe dinafară nici problematica ingerințelor din partea autorităților în politica editorială. „La o primă vedere, nu pare nimic nou. Încercarea de control şi cenzură a existat dintotdeauna. Diferenţa este că, dacă în 2004 cenzura era brutală, agresivă şi vizibilă, mecanismele sunt acum mai subtile şi generalizate”, se mai spune document. Totodată, CJI precizează că majoritatea controlului se face prin intermediul mecanismelor economice şi prin folosirea instituţiilor statului ca organisme de represiune. „Ameninţările deschise la adresa vieţii şi siguranţei jurnaliştilor sunt destul de puţine, dar criza generalizată, lipsa de perspective, salariile mici, care uneori întârzie cu lunile, au făcut ca lupta să fie una de uzură, care nu le pune în pericol viaţa, dar care nici nu asigură mai mult decât supravieţuirea pe termen scurt”, se spune în acelaşi raport. Toate aceste elemente descriu o criză majoră în sistem, care, potrivit specialiștilor, poate fi contracarată prin identificarea unui nou model de business viabil, care să reîncurajeze investițiile în această industrie.