Colegiul Medicilor din România (CMR) nu poate susţine actualul proiect de modificare a legii malpraxisului propus de Ministerul Sănătăţii Publice. CMR a trimis Ministerului Sănătăţii un document cu observaţii la proiectul de modificare a legislaţiei în materie de malpraxis. Este vorba despre aceleaşi observaţii făcute şi în discuţiile avute la sediul Ministerului Sănătăţii Publice, atunci cînd oficialii CMR au fost consultaţi în procesul de elaborare a proiectului de lege. „Nu mai este nevoie de un tribunal extraordinar care să judece cazurile de malpraxis, acesta fiind neconstituţional. Rolul acestei comisii ar trebui să fie acela de mediere între pacient şi medic, cum este, dealtfel, în toată Europa civilizată, şi de a lua decizii acceptabile pentru ambele părţi“, a declarat prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele CMR. „Cazurile grave de malpraxis ar trebui să fie soluţionate de Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din Romania. Cu alte cuvinte, ar trebui să existe o diferenţiere în planul competenţei comisiilor de disciplină. În proiectul propus de Ministerul Sănătăţii există o suprapunere a atribuţiilor şi competenţelor în materie a organelor abilitate să gestioneze problema malpraxisului ca abatere profesională. Susţinem simplificarea procedurilor de rezolvare a reclamaţiilor de malpraxis“, a adăugat preşedintele CMR. Potrivit lui Astărăstoae, Comisia specială de anchetă a cazurilor grave de malpraxis ar trebui formată din şapte membri, din care doi desemnaţi de Ministerul Sănătăţii Publice, în timp ce proiectul propune ca această comisie să aibă 11 membri, din care cinci să fie numiţi de Ministerul Sănătăţii. „Nu înţeleg ce înseamnă drept de veto din partea reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii. Acest drept de veto nu ar face decît să anuleze o decizie şi nu să impună o alta. Hotărîrile de la nivelul acestei comisii trebuie să se ia cu votul pozitiv a cel puţin patru membri. Împăcarea părţilor trebuie să înlăture orice fel de răspundere juridică“, a mai spus preşedintele CMR. Alte observaţii ale CMR trimise Ministerului Sănătăţii se referă şi la faptul că atribuţiile, competenţele organismelor implicate, în special ale Comisiei de malpraxis de la nivelul autorităţilor de sănătate publică, nu sînt clar precizate. În opinia reprezentanţilor CMR, modificările propuse nu aduc nicio noutate în planul accelerării procedurilor de soluţionare a eventualelor cazuri de malpraxis.