Raportul Departamentului de Stat al SUA referitor la strategia internaţională pentru controlul narcoticelor, dat publicităţii, vinerea trecută, atestă faptul că, în România, consumul de droguri, în special de heroină şi ecstasy, începe să ia amploare, iar criminalitatea legată de acest fenomen este în creştere. Potrivit aceluiaşi raport, ţara noastră nu este o sursă majoră de droguri ilicite, ci serveşte ca ţară de tranzit pentru narcotice. România se află pe ruta consacrată a Balcanilor de Nord, din Afganistan către Europa Centrală şi de Vest, rută folosită pentru transportul derivatelor opiacee în care sînt incluse opiul, heroina şi baza de morfină. Heroina şi opiul din Afganistan ajung în Turcia şi Bulgaria, apoi în România, şi de aici pleacă către Europa Centrală şi de Vest. Narcoticele ilicite din Afganistan pătrund în România atît prin nord şi est, cît şi pe la graniţa sudică, cu Bulgaria. Pentru transportul terestru se recurge la vehicule de marfă dar şi de pasageri. Raportul relevă faptul că, drogurile, în primul rînd heroina, sînt aduse în ţară prin portul Constanţa, la bordul unor nave comerciale, dar şi pe la graniţa cu Republica Moldova, precum şi prin aeroporturile internaţionale ale ţării. Odată ajunse în România, drogurile sînt dirijate către statele europene fie spre nord-vest, prin Ungaria, fie spre vest, prin Serbia. Poliţia estimează că 80% din drogurile care intră în România ajung în Europa de Vest. Ţara noastră este, de asemenea, pe o rută de tranzit aflată în plină dezvoltare care merge şi în sens invers, dinspre Europa Occidentală şi de Nord către Est. O mare cantitate din substanţele chimice precursoare traversează România dinspre ţările Europei de Vest către Turcia. Raportul notează că, anul trecut, în România s-au făcut cîteva capturi majore de droguri şi se precizează că în primul semestru autorităţile române au confiscat 165,78 kg de stupefiante şi au cercetat 2.674 de persoane pentru trafic, posesie şi consum de droguri, ceea ce a reprezentat o creştere de 136,84% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2006. În acelaşi context, România capătă un rol din ce în ce mai important, ca şi loc de depozitare a drogurilor ilicite, înainte ca ele să fie transportate către alte ţări europene. Deşi, pînă acum, consumul de narcotice în România a fost scăzut, situaţia începe, încet-încet, să se schimbe, iar Guvernul român a devenit tot mai preocupat de acestă problemă, potrivit raportului. În topul drogurilor consumate în România, pe primele locuri se află heroina şi marijuana, urmate de unele droguri sintetice precum Ecstasy dar oficialii americani prognozează şi o creştere a consumului intern de heroină.