Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a propus plafonarea contribuţiei la fondul de pensie pînă la de cinci ori salariul mediu, spunînd că unele persoane care cîştigă foarte mult în puţini ani, astfel ajung să ia o pensie foarte mare, fără să fi contribuit pe măsură în timp. Sindicatele au propus ca vîrsta de pensionare să fie egală între bărbaţi şi femei, respectiv 64 de ani, să fie ameliorate condiţiile pensionării anticipate, să fie incluse în sistemul public de pensii şi profesiile liberale, nefiind de acord cu decuplarea punctului de pensii de salariul minim pe economie. Vicepreşedintele Cartel Alfa, Petru Dandea, a declarat, vineri, la finalul întîlnirii de la Ministerul Muncii, că sindicatele au adus o serie de propuneri la Legea pensiilor pe care o consideră \"cam 80% corectă\". \"Această lege nu pare o lege făcută pe genunchi, 70-80% din textul ei este unul corect şi bine formulat, aceasta însemnînd că legea nu va mai fi amendată cum a fost Legea 19\", a zis Dandea. Sindicaliştii au propus egalarea vîrstei de pensionare între bărbaţi şi femei, la 64 de ani, iar condiţiile pensionării anticipate să fie ameliorate, în prezent fiind necesar un stadiu de zece ani, ceea ce înseamnă 45 de ani de muncă, ceea ce înseamnă prea mult. Dandea a mai spus că există posibilitatea includerii în sistemul public de pensii şi a profesiilor liberale, ceea ce este un lucru pozitiv, deoarece va creşte numărul de contibuabili şi va da sustenabilitate sistemului de pensii. \"Legea actuală fixează obligaţii foarte clare de contibuţie şi pentru profesiile liberale. Urmează să se cupleze bazele de date ale ANAF cu cele ale Caselor de pensii, iar cei care vor încerca să evite contribuţia va trebui să fie foarte ingenioşi, deoarece acest lucru nu se va mai putea face la fel de uşor ca în prezent\", a susţinut Dandea. Totodată, sindicatele nu sînt de acord cu propunerea Guvernului de a nu se mai lua în calcul salariul mediu pentru stabilirea punctului de pensie, considerînd că nu este bine să se decupleze punctul de pensie de salariul mediu, pentru că acest lucru va duce la discriminare între pensionari. Valoarea punctului de pensie de 45% din salariul minim trebuie menţinută, susţine Dandea, care crede că Guvernul poate accepta această variantă. La rîndul său, preşedintele BNS, Dumitru Costin, a precizat că principiile care stau la baza acestei legei sînt corecte însă legea necesită unele îmbunătăţiri. Costin spune că, după intrarea în vigoarea a acestei legi, va trebui ca Guvernul să întărească legislaţia încadrării în muncă pe criterii de vîrstă şi sex, la fel şi în ceea ce priveşte persoanele de peste 45 de ani. “Dacă vorbim despre creşterea vîrstei de pensionare la femei, nu poţi să faci abstracţie de faptul că ocuparea pe piaţa muncii a femeilor este discriminatorie, la fel cum peste 45 de ani este discriminatorie şi pentru femei, şi pentru bărbaţi”, a spus Costin. De asemenea, liderul BNS a mai propus ca din fondul de asigurări de risc profesional să fie transferate sume la fondul public de pensii, deoarece este anormal ca din fondul public de pensii să fie plătite pensiile de invaliditate, de însoţitor, de urmaş, în timp ce acele persoane n-au contribuit la fondul public. Costin a mai spus că trebuie rezolvată problema categoriilor socio-profesionale care sînt \"la marginea pieţii muncii\". Acesta făcînd referire la sportivi, în România existînd 240.000 de sportivi profesionişti. Sindicatele au mai cerut de asemenea Guvernului clarificarea conceptelor de condiţii deosebite şi legi speciale şi să întărească prevederile pentru pensionări frauduloase.

Baza de calcul pentru contribuţiile la pensiile publice va fi plafonată

În replică, Mihai Şeitan, secretar de stat în Ministerul Muncii, a declarat: \"Rămîne de văzut care va fi plafonul nivelul contribuţiilor, vom face calculele zilele acestea. Sindicatele au propus plafonarea la cinci salarii medii pe economie. Nu ştiu sigur dacă va fi acest plafon, însă în mod sigur va fi un plafon. În ceea ce îi priveşte pe avocaţi, aceştia au un sistem de pensii bazat pe contribuţii proprii, nefinanţat de stat. Îşi vor păstra sistemul lor şi vor plăti şi aici (la sistemul public de pensii, n.r.) o contribuţie mică. Vorbim de un sistem unitar, iar unul dintre pricipiile de bază ale acestei legi se cheamă obligativitate\", a explicat el. \"Cea de-a doua categorie o reprezintă cultul romano-catolic. Toate cultele din România au fost introduse în timp în sistemul public\", a completat secretarul de stat.