După ani la rând de scandaluri, Biroul Permanent al Camerei Deputaților a decis să pună capăt unei cutume legislative controversate, care permitea ca proiectele de lege care nu treceau în termen prin furcile caudine ale aprobării parlamentare să fie considerate adoptate în forma propusă de inițiator. Printre cele mai notabile evenimente generate de această păguboasă adoptare tacită se numără valul de acte normative, 43 la număr, care au trecut de Legislativ fără ca vreun ales să își arunce ochii pe ele în ianuarie 2012, în mijlocul grevei legislative a aleșilor USL. Printre proiectele care au trecut atunci de Camera Deputaților se numără cel care prevede ca toți cei care nu încalcă regulile de circulație timp de douăsprezece luni să primească de la polițiști două puncte de grație, dar și cel care statuează desemnarea zilei de 4 decembrie ca Zi Națională a Multipleților. La fel a trecut și Ordonanța de Urgență 103/2011 pentru reglementarea unor măsuri în domeniul sănătății sau Ordonanța de Urgență 101/20111 privind reglementarea condițiilor pentru vânzarea imobilelor, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat". O altă mostră de scandal a apărut în decembrie 2015, când controversata lege a pensiilor speciale pentru aleșii locali a trecut tacit de Camera Deputaților.
Secretarul Camerei, Niculae Mircovici, a anunțat că miercurea aceasta s-a stabilit în forul de conducere al instituției legislative ca niciun proiect de lege să nu mai fie adoptat tacit, urmând ca şi iniţiativele legislative pentru care comisiile de specialitate nu au formulat un raport să poată fi discutate în plen. ''Nu mai merge nimic mai departe prin aprobare tacită. Toate proiectele de lege care nu au raport de la comisie în termenul stabilit se vor pune în discuţia Camerei fără raport, se vor discuta şi se vor adopta sau respinge în prima Cameră, Camera Deputaţilor'', a declarat Mircovici. El a afirmat că această decizie nu încalcă Regulamentul Camerei Deputaţilor. Propunerea a aparţinut viceliderului Grupului minorităților naționale, Ovidiu Ganț, care şi-a motivat inițiativa susţinând că o comisie poate da raport, favorabil sau de respingere, chiar și în lipsa unui punct de vedere al Guvernului. Propunerea a venit după ce, miercuri, a trecut prin Parlament ca lebăda prin apă o propunere legislativă ce prevede interzicerea utilizării limbii materne a minorităţilor naţionale în raporturile cu autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu serviciile publice deconcentrate, decizie criticată în plen de reprezentanţii minorităţilor naţionale. Cei care încalcă statutul de limbă oficială al limbii române îşi vor pierde mandatul sau locul de muncă şi nu vor mai putea activa în instituţiile statului, potrivit expunerii de motive a proiectului de lege.