După numărarea a 50% din voturi, musulmanul Haris Silajdzic, fost premier al Bosniei în timpul războiului şi sîrbul Nebojsa Radmanovic, membri ai unor partide considerate moderate, dar care au adoptat un "discurs etnic" în timpul campaniei electorale, conduceau cursa prezidenţială. Candidatul pentru postul rezervat croaţilor, naţionalistul Ivo Miro Jovici, ar putea agrava situaţia în cazul unei victorii în defavoarea social-democratului croat Zeljko Komsici. Semnatar al acordului de pace de la Dayton, în Statele Unite, care a pus capăt războiului, Haris Silajdzic a pledat, în timpul campaniei, pentru suprimarea entităţilor bosniace, în favoarea unui stat central puternic. În replică, coaliţia moderată sîrbă condusă de Nebojsa Radmanovic a ameninţat că va organiza un referendum pe tema independenţei Republicii Srpska. Rezultate parţiale erau aşteptate luni seară, iar rezultatele finale vor fi cunoscute în decurs de 30 de zile.

Aceste alegeri sînt considerate cruciale deoarece, pentru prima dată de la încheierea conflictului, liderii aleşi vor conduce ei înşişi ţara, fără tutelă internaţională. Postul de Înalt reprezentant al comunităţii internaţionale, dotat cu puteri directe care îi permit să destituie liderii aleşi şi să impună respectarea legii, ar putea fi desfiinţat în iunie 2007. Cu 3,8 milioane de locuitori, Bosnia-Herţegovina, care speră să îşi consolideze relaţiile cu Uniunea Europeană, este una dintre cele mai sărace ţări din Europa, şomajul afectînd 31% din populaţia activă.

Uniunea Europeană vizează reducerea imediată a efectivelor de 7.000 de militari staţionaţi în Bosnia-Herţegovina după alegeri. Miniştrii Apărării din ţările membre, reuniţi într-o localitate din nordul Finlandei, speră ca tensiunile din fostul stat iugoslav să se reducă, iar noii lideri aleşi să adopte o viziune comună în privinţa modalităţii de a conduce ţara după expirarea, anul viitor, a protectoratului instituit după încheierea războiului. Scopul acestui demers este transformarea actualei prezenţe militare, aflată sub comanda Uniunii din 2004, într-una cu obiective civile, precum asistenţă în adoptarea diferitelor politici la nivel naţional. O decizie finală nu va fi adoptată în cursul reuniunii de două zile din staţiunea finlandeză, dar este posibil să se ajungă la o concluzie comună luna viitoare. Orice reducere a efectivelor militare ar uşura armatele anumitor state europene, implicate deja în alte operaţiuni de pace din lume, precum cele din Irak, Afganistan, Liban şi Republica Democrată Congo.

Miniştrii Apărării nu au discutat numai despre soarta Bosniei-Herţegovina, ci şi despre eventuala lansare a unei operaţiuni militare în Kosovo. Uniunea Europeană ar putea prelua comanda misiunii KFOR coordonată de NATO în provincia sîrbă locuită de o populaţie majoritar albaneză şi al cărei statut nu a fost încă stabilit. Din punct de vedere civil, Uniunea Europeană va prelua obiectivele stabilite de Naţiunile Unite privind formarea unui sistem de magistratură şi a unei forţe de poliţie. În mediile politice europene este discutată ipoteza unei independenţe "condiţionate" a provinciei, în urma eşecului înregistrat în cadrul negocierilor desfăşurate la Viena între oficialii sîrbi şi cei albanezi.