Transparency International a efectuat, cu ajutorul IMAS, un studiu referitor la percepţia magistraţilor asupra independenţei sistemului judiciar în 2006, la cererea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Potrivit studiului, “principalul factor de presiune identificat atît de procurori, cît şi de judecători, este mass-media, aceştia percepînd poziţionările presei în cauzele sau dosarele aflate pe rol sau în curs de soluţionare ca pe o ingerinţă majoră în activitatea lor”. Referitor la acest aspect, directorul executiv al Transparency International, Victor Alistar, a arătat că magistraţii nu au perceput exact diferenţa dintre presă ca transmiţător al unei informaţii sau ca un canal în sine, de multe ori mesajele fiind percepute ca presiune. Realizatorii studiului precizează că “prin presiune urmează să înţelegem nu doar aspectele negative, în sensul de ingerinţe, ci şi pe cele pozitive, percepute ca impulsionări”. Al doilea factor de presiune identificat de studiu este Executivul, perceput de către procurori prin mecanismul de numire a conducerii Parchetului instanţei supreme, percepţia fiind mai mult indirectă la nivelul judecătorilor. “Executivul tinde să fie, în percepţia magistraţilor, unul dintre factorii externi cu influenţa cea mai pregnantă asupra sistemului judiciar”, este una dintre principalele concluzii ale studiului. Potrivit magistraţilor, “Executivul nu se poate deprinde cu separaţia puterilor în stat, declaraţiile publice ale acestuia interferînd şi impunînd în actul de justiţie”. Efectul este intensificat de faptul că “magistraţii nu au posibilitate de reacţie şi nici nu este misiunea lor să dezbată în public soluţiile, ei rezumîndu-se la exprimarea opiniilor asupra dosarelor în sală”. La întrebarea “cum se exercită presiunile din partea mai multor instituţii”, procurorii au identificat ca mijloc direct de presiune procurorii şefi - cu 58,3%. Indirect, presiunea cea mai mare este percepută de către procurori ca venind din partea Guvernului, iar judecătorii au arătat că, indirect, cele mai mari presiuni le-au simţit din partea Guvernului şi a Presedinţiei. De asemenea, 27% dintre judecători au arătat că au cunoştinţă de cazuri în care au existat presiuni politice pentru numirea unor magistraţi în funcţii de conducere. Cel de-al treilea factor de presiune asupra independenţei sistemului judiciar a fost identificat în studiu ca fiind legislativul.