Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeanã Constanţa, în colaborare cu Asociaţia Arhiviştilor şi Prietenilor Arhivelor “Ovidius“ Constanţa şi cu Muzeul de Istorie Naţionalã şi Arheologie, a vernisat, ieri, expoziţia intitulatã "Din tezaurul documentar constãnţean". Expoziţia a fost organizatã cu prilejul sãrbãtorii arhiviştilor români, dar şi pentru a marca ziua în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat, în anul 1862, aplicarea Regulamentului pentru Administrarea Arhivelor din România. Pe panouri special amenajate a fost expusă o parte din documentele din arhivele constãnţene, prin intermediul cãrora publicul poate afla cum arãta viaţa cotidianã a oraşului de la malul mãrii, în urmã cu aprox. 100 de ani. "Noi am prezentat cãrţi poştale ilustrate din acea vreme, anunţuri, reclame scrise, precum şi pagini din publicaţii ale vremii. De asemenea, sînt expuse şi schiţe ale unor construcţii din acea perioadã", a explicat consilierul superior al Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale, dr. Constantin Cheramidoglu.

În anul 1951, în baza HCM nr. 472 din 16 iunie 1951, a luat fiinţã, la Constanţa, Secţia Regionalã a Arhivelor Statului. În decursul a aprox. zece ani, Serviciul Arhivelor Statului în regiunea Dobrogea preluase în depozitele sale 393 de fonduri istorice, în care erau incluse şi cele 57 de fonduri formate numai din sigilii. Aceastã arhivã a fost refugiatã parţial în vremea Primului Rãzboi Mondial, la Brãila, iar spre sfîrşitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, lîngã Fãgãraş, suferind, de fiecare datã, pierderi considerabile. "Documentele vorbesc despre farmecul vieţii cotidiene de la sfîrşitul secolului al XIX-lea, din acest oraş multietnic, ca toate marile oraşe-porturi ale vremii, despre vilegiaturiştii care descopereau frumuseţea unicã a plajei de la Mamaia, dar şi despre trupele de artişti, conduse de Constantin Nottara sau A. Romanescu, care susţineau vara spectacole, la Constanţa. Clãdiri ce fac faima oraşului, precum Cazino-ul, construit în anii 1907-1909, dupã planurile lui Daniel Renard, dar şi altele care nu mai existã astãzi, ca cele ale prinţului Grigore Sturdza şi ale lui Mihail Kogãlniceanu, îşi au planurile la dispoziţia cercetãtorilor", a explicat dr. Constantin Cheramidoglu. Perioada de dupã 1989 a constituit o adevãratã provocare pentru instituţia care, în anul 1996, a luat numele de Direcţia Judeţeanã Constanţa a Arhivelor Naţionale, pentru cã a trebuit sã facã faţã valului de solicitãri privind eliberarea de acte referitoare la drepturile patrimoniale şi de vechime în muncã.