Fondul Naţional de Dezvoltare, „jucărie financiară” în mîna autorităţilor centrale

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Fondul Naţional de Dezvoltare, „jucărie financiară” în mîna autorităţilor centrale

Administrație 17 August 2007 / 00:00 658 accesări

Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR) propune modificarea Ordonanţei de Urgenţă 113/2006, privind înfiinţarea Fondului Naţional de Dezvoltare, ale cărei prevederi actuale ridică mari semne de întrebare cu privire la criteriile de repartizare a fondurilor respective. Preşedintele UNCJR, Liviu Dragnea, a explicat că, deşi fondul este constituit ca o resursă de finanţare a proiectelor de dezvoltare locală şi regională, actul normativ care îl înfiinţează nu prevede şi criterii clare care să asigure transparenţa decizională în alocarea fondurilor. „Fondul Naţional de Dezvoltare nu trebuie să mai fie structurat ca un fond la dispoziţia unui ministru, care le repartizează pur şi simplu, fără niciun fel de criteriu, ci doar în baza unor decizii subiective. Acest act normativ a fost inventat pentru a crea la dispoziţia ministrului de Interne o sumă din care să aloce bani pentru finanţarea unor programe de dezvoltare, fără niciun criteriu”, a declarat Dragnea. Fără a umbri necesitatea constituirii unui astfel de fond, de altfel vital pentru absorbirea sumelor structurale alocate de UE pentru România, UNCJR solicită modificarea actului normativ în sensul creşterii transparenţei decizionale şi reducerii factorului politic în alocarea sumelor de dezvoltare. „Fondul este acum doar o jucărie financiară a ministrului. Propunem ca 70% din sumele alocate să aibă ca destinaţie proiecte de dezvoltare locală, iar 30% din fonduri să rămînă la dispoziţia ministerelor, pe proiecte de dezvoltare naţională, pentru că, în opinia noastră, ministerele au deja bugete proprii de dezvoltare. La judeţe, suma trebuie repartizată în funcţie de venitul mediu pe cap de locuitor, numărul de unităţi administrativ-teritoriale şi de suprafaţa judeţului. Considerăm că aceste sume care vor ajunge la judeţe pot fi alocate consiliilor locale, în condiţii de maximă transparenţă, pe baza unor criterii specifice şi a unei licitaţii de proiecte”, a mai afirmat Dragnea.

La rîndul său, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, vicepreşedinte al UNCJR, a criticat faptul că, în ciuda faptului că descentralizarea administrativă este susţinută de toţi reprezentanţii autorităţilor centrale, în realitate, singurele care cer cu insistenţă descentralizarea sînt autorităţile locale. „Toţi vorbesc de descentralizare, toate Guvernele şi-au asumat descentralizarea, dar în realitate ea nu se produce. Ba din contră, s-a făcut şi centralizarea fondurilor europene. Este incredibil! Am fost la lansarea Programului Operaţional Regional de la Sibiu, unde s-a anunţat că la regiuni vor ajunge 19% din fonduri, iar la ministere peste 80%. Nu contează cine conduce, este vorba despre principiu”, a declarat Constantinescu. El a dăugat că, deşi sînt exemple negative privind centralizarea fondurilor comunitare, cum ar fi Ungaria, Polonia sau Cehia, care au pierdut sume considerabile alocate de UE, Bucureştiul continuă să meargă pe ideea păstrării deciziei la nivelul ministerelor. „Dacă s-a dovedit că centralizarea nu este bună, nu înţeleg de ce trebuie să facem şi noi la fel, de ce trebuie să ne dăm cu capul de pragul de sus ca să îl vedem pe cel de jos. Mai nou, miniştrii vor să organizeze noi instituţii naţionale, regionale, care să coordoneze diverse acţiuni în teritoriu. Descentralizare nu înseamnă să se transfere atribuţiile şi resursele financiare necesare către autorităţile locale?! Ni s-au dat atribuţii noi, fără fonduri, noi dăm banii, la spitale sau la inspectoratele de urgenţă, iar deciziile le iau alţii”, a conchis Constantinescu.



12