Fumatul este un factor de risc cardiovascular extrem de important, atrag atenţia specialiştii. „Celelalte obiceiuri sănătoase din viaţa mea compensează pentru fumat”, este una dintre abordările greşite. Cercetările efectuate demonstrează că o dietă sănătoasă şi exerciţiul fizic nu reduc riscul asociat fumatului. Fumatul afectează fiecare organ şi sistem din organism, iar considerentul că un stil de viaţă perfect poate contrabalansa fumatul nu este realist. Sau „fumez ţigarete \"light\" pentru a reduce riscul” este o altă abordare total eronată. Fumătorii care aleg ţigarete \"light\" sau \"mild\" compensează nivelurile reduse de gudron şi nicotină prin inhalarea profundă a fumului sau prin durata mai lungă de fumare a ţigaretei. Realitatea este că persoane care fumează ţigarete \"light\" mor în fiecare zi de infarct miocardic, accident vascular cerebral, cancer pulmonar sau/şi emfizem pulmonar. „Fumez de atâta timp, oricum răul este deja făcut” constituie, în opinia specialiştilor, o abordare la fel de greşită. Efectul dăunător al fumatului este cumulativ, cu cât durata fumatului este mai lungă, cu atât riscul ameninţător de viaţă este mai mare. Renunţatul la fumat aduce beneficii stării de sănătate, iar acestea încep din ziua în care se renunţă la fumat. Greşită este şi „problema”: „renunţarea la fumat determină obezitate, care este nesănătoasă”. Fumătorii care renunţă se îngraşă în medie cu şase kilograme, arată unele studii, dar riscul acestui exces ponderal este minuscul comparativ cu cel al continuării fumatului. O altă afirmaţie eronată în rândul fumătorilor este: „fumatul îmi dăunează numai mie, deci mă priveşte numai pe mine”. Fumul de ţigară dăunează şi persoanelor din jurul tău. O persoană nefumătoare care stă opt ore într-un mediu cu fum de ţigară este expusă unui risc egal cu cel al unui fumător care fumează un pachet pe zi.