Reprezentanţii Colegiului Farmaciştilor nu sînt de acord cu toate prevederile ghidurilor de bună practică farmaceutică şi de distribuţie. De exemplu, la art. 3, punctul b, specialiştii critică faptul că reprezentanţii Ministerului Sănătăţii Publice (MSP) vor ca farmaciştii să fie cei care să urmărească efectele utilizării medicamentelor. “Poate că într-o mică localitate este posbililă urmărirea efectelor utilizării medicamentelor eliberate, însă acest lucru este însă imposibil de realizat în localităţile urbane. Mai mult, farmacia nu deţine istoricul medical al pacientului, nu întocmeşte fişe terapeutice pentru pacient. Acest lucru se întîmplă în cabinetele medicale”, spun farmaciştii. Şi articolului 8 i-au fost aduse obiecţii. Deşi acesta prevede ca farmacistul să aibă grijă la aprovizionarea cu medicamente, reprezentanţii Colegiului Farmaciştilor spun că această obligaţie aparţine, de fapt, farmaciei şi depozitului de medicamente. Totodată, farmaciştii nu au fost de acord cu niciun cuvînt al art. 13 (Amenajarea localului farmaciei trebuie să fie efectuată cu respectarea Normelor privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea unităţilor de distribuţie de medicamente de uz uman, aprobate prin Hotărîre de Guvern, în aşa fel încît: a) să se asigure un aspect exterior uşor identificabil, caracteristic; b) să aibă un sistem de securitate care să asigure protecţia personalului şi paza bunurilor existente în unitate, mai ales în timpul gărzilor de noapte, dacă este cazul; c) să asigure condiţii ambientale adecvate, privind iluminarea, încălzirea, climatizarea (după caz); d) să se asigure, prin mijloace adecvate, prevenirea pătrunderii insectelor şi rozătoarelor; de asemenea, accesul animalelor de companie nu se va permite în farmacie). Farmaciştii au explicat că aceste reglementări au un caracter absolut general lăsînd la îndemîna celui care aplică legea posibilitatea să o interpreteze absolut arbitrar. În aceste condiţii, este foarte posibil să asistăm la nenumărate abuzuri, cel mai probabil, la o practică neunitară pe cuprinsul ţării. “Dacă totuşi se insistă în inserarea acestui gen de normă, locul ei este la Normele de înfiinţare şi autorizare, şi nu la buna funcţionare care presupune existenţa prealabilă a unei autorizări. Toate aceste prevederi ţin de local, nu de exercitarea profesiei de farmacist”, mai susţin farmaciştii