Bărbaţii care suferă de boli ale gingiilor prezintă cu 14% mai multe riscuri de a dezvolta cancer, iar descoperirea ar putea fi valabilă şi în cazul femeilor. Parodontoza provoacă halenă şi sîngerarea gingiilor. Dacă este netratată, favorizează apariţia cariilor şi pierderea dinţilor, pentru că bacteriile se pot instala între dinţi şi linia gingiilor. Studii recente au scos la iveală o asociere între parodontoză şi probleme de sănătate, precum maladiile cardiace. Noul studiu efectuat de cercetători britanici este cel mai complex realizat pînă în prezent în ceea ce priveşte asocierea între parodontoză şi cancer. Cercetătorii nu au descoperit, însă, mecanismul din spatele acestei asocieri. Aceştia cred că boala gingiilor provoacă inflamaţii în organism, ce contribuie la dezvoltarea tumorilor. Ar putea fi, de asemenea, un semn al slăbirii sistemului imunitar.

Fumatul a fost asociat cu parodontoza, însă după ce s-a luat în calcul acest factor riscul de cancer a crescut la 20%. Profesorul Dominique Michaud, epidemiolog la Imperial College din Londra, a utilizat datele dintr-un studiu început în 1986 şi la care au participat 48.375 de bărbaţi, ce lucrau în sistemul sanitar din SUA, cu vîrste cuprinse între 40 şi 75 de ani. Aceştia au oferit informaţii despe starea sănătăţii şi stilul de viaţă, inclusiv parodontoză, pierderea dinţilor, fumat, dietă alimentară. Studiul a durat 17,7 ani şi în această perioadă s-au înregistrat 5.720 de cazuri de cancer. În această grupă nu au fost incluse formele de cancer benign ale pielii şi nici cancerul la prostată non-agresiv. Cele mai comune forme de cancer au fost de colon, malign al pielii, pulmonar, al vezicii urinare şi avansat al prostatei. Bărbaţii ce sufereau de parodontoză au prezentat un risc mai crescut de cancer pulmonar (36%), renal (49%), pancreatic (54%) şi leucemie (30%) faţă de cei care nu aveau probleme cu gingiile. Bărbaţii care aveau mai puţin de jumătate din numărul normal de dinţi au prezentat cu 70% mai multe riscuri de cancer pulmonar.

Tot o echipă de cercetătorii britanici, de această dată din cadrul Centrului Mondial de Cercetare a Cancerului, a descoperit că persoanele cu o greutate chiar şi puţin peste media normală sînt mai predispuse la a avea cancer faţă de cele mai slabe. Conform studiului, este bine să fii mai slab, dar nu subponderal, pentru a preveni cancerul. Tot mai mulţi oameni de ştiinţă arată cu degetul spre obezitate, considerînd-o un factor major în dezvoltarea mai multor forme de cancer. Pînă şi o creştere minoră în greutate poate creşte semnificativ riscul dezvoltării bolii. Greutatea sănătoasă este obţinută prin calculul IMC - indexul masei corporale, care reprezintă de fapt raportul dintre greutatea unei persoane şi înălţimea ei. Astfel, IMC-ul unei persoane sănătoase trebuie să se situeze între 20 şi 25, pentru o persoană supraponderală, între 25 şi 30, iar pentru cei obezi IMC-ul este de peste 30. Persoanele care se află în parametrii aparent normali (IMC situat între 20-25), sînt de fapt cu 15% mai predispuse să se îmbolnăvească de cancer decît cele mai apropiate de valoarea de 20 IMC, adică mai slabe. Riscul de a dezvolta şase tipuri de cancer (inclusiv cancerul de esofag, pancreas, rinichi, de sîn) poate fi astfel seminificativ diminuat.

În lupta împotriva cancerului, vitaminele pot reduce eficacitatea tratamentelor. Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani, chimioterapia şi radioterapia distrug tumorile canceroase prim stimularea formării de radicali liberi - molecule care, în general, au efect negativ asupra organismului pentru că distrug ADN-ul şi proteinele. Antioxidanţii conţinuţi de vitamine elimină radicalii liberi, fenomen care este, în general, benefic pentru sănătate. Din acest motiv, suplimentele alimentare ce conţin vitamine precum E şi betacaroten pot reduce eficacitatea tratamentelor anticancer.

Din trei studii alese la întîmplare, care au avut ca subiect radioterapia, unul a indicat că suplimentele cu vitamine sînt asociate cu rate de supravieţuire mai scăzute în rîndul pacienţilor cu cancer. Niciun studiu despre chimioterapie nu a raportat scăderea ratei de supravieţuire în rîndul pacienţilor cu cancer care au luat şi suplimente vitaminice. Însă, cercetătorii susţin că toate studiile asupra subiectului au fost efectuate la scară prea mică pentru a fi concludente. Mulţi pacienţi încep să ia suplimente cu vitamine după ce au fost diagnosticaţi cu cancer. Majoritatea susţin că astfel speră să-şi întărească sistemul imunitar. Cercetătorii afirmă că problema ar mai trebui studiată şi că, între timp, medicii ar trebui să dea dovadă de precauţie atunci cînd recomandă suplimente vitaminice.