Guvernul şi-a asumat ieri răspunderea pe o lege privind alegerea parlamentarilor şi a preşedinţilor de Consilii Judeţene. Referirile la aleşii locali au fost necesare după ce Guvernul a acceptat propunerea PSD ca şi preşedinţii de Consilii Judeţene (CJ) să fie aleşi prin vot uninominal. În consecinţă, titulatura proiectului de lege pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea în faţa Legislativului este \\\"Proiect de lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali\\\". Asumarea răspunderii a constat, de fapt, în prezentarea acestui proiect în plenul Camerelor reunite, de către premierul Călin Popescu Tăriceanu. La şedinţa Parlamentului în care Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru votul uninominal au absentat senatorii şi deputaţii PD şi PLD, care au anunţat dinainte că nu vor participa. Premierul a arătat că “realizarea reformei politice prin aplicarea votului uninominal necesită conlucrarea tuturor forţelor politice care doresc această reformă, pentru care nici PNL şi nici alt partid sau politician nu-şi pot aroga merite exclusive”. Tăriceanu a amintit că modelul electoral propus şi asumat de Guvern presupune un sistem de vot uninominal, începînd cu viitoarele alegeri parlamentare, care să permită reprezentarea proporţională a tuturor opţiunilor politice în Parlament. Premierul a explicat că noul sistem va permite alegerea unor candidaţi individuali sau independenţi, desfăşurarea scrutinului într-un singur tur, reprezentarea în Parlament a opţiunilor majoritare ale alegătorilor, inclusiv grupuri minoritare, îmbunătăţirea modului de funcţionare a organismelor electorale. El a menţionat că este pentru prima dată cînd românii cu domiciliul în străinătate vor fi reprezentaţi distinct în Parlament. Votul va fi exercitat pe baza cărţii de alegător, pentru prevenirea votului multiplu. Legea va intra în vigoare în 30 zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Conform art. 114 din Constituţie, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Acelaşi articol mai prevede că Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată. Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat. Legea poate fi contestată în termen de cinci zile la Curtea Constituţională, după care este trimisă la promulgare, dacă nu este contestată. În cazul unei contestaţii acceptate de Curtea Constituţională, legea este retrimisă Parlamentului, pentru modificarea prevederilor constatate ca neconstituţionale, decizia Curţii fiind obligatorie. Din momentul trimiterii la Preşedinţie, şeful statului are la dispoziţie 20 de zile pentru promulgare. În acest interval, preşedintele poate retrimite legea la Parlament, conform Constituţiei, dezbaterea acesteia urmînd să se facă în şedinţa comună a celor două Camere.