O VICTORIE ISTORICĂ Partidul Socialist şi aliaţii săi de stânga au câştigat majoritatea absolută în Adunarea Naţională, cu 314 locuri din 577, potrivit rezultatelor anunţate de Ministerul de Interne. Din cele 314 mandate, socialiştii au 280. Ecologiştii au obţinut 17 locuri, Frontul de Stânga zece locuri, iar Independenţii din Martinica două. Dreapta grupată în jurul UMP a obţinut 194 de locuri, Noul Centru şi forţele de centru 29 şi radicalii şase. Frontul Naţional a obţinut două mandate, dar lidera formaţiunii, Marine Le Pen, trebuie să aştepte rezultatul renumărării voturilor pentru a afla dacă intră în Parlament. Potrivit numărătorii iniţiale, aceasta şi-a pierdut locul din Parlament la doar 117 voturi. În pofida acestui fapt, Marine Le Pen a calificat intrarea extremei-drepte în Parlament drept „un succes enorm”. Nepoata sa, Marion Marechal-Le Pen, în schimb, a câştigat fără probleme, devenind la 22 de ani cea mai tânără deputată din istoria ţării.

Surprize s-au înregistrat şi la socialişti, unde fosta candidată la prezidenţialele din 2007, Segolene Royal, a pierdut în oraşul La Rochelle, aceasta denunţând trădarea colegilor săi din circumscripţia cu pricina care l-au preferat pe un disident al Partidului Socialişti. Astfel, s-a spulberat şi visul său de a deveni preşedintele Parlamentului francez. Printre personalităţile învinse se numără şi Michele Alliot-Marie, fost ministru al Apărării şi al Afacerilor Externe, sau liderul centrist Francois Bayrou, care a candidat împotriva lui François Hollande. Cel puţin 108 femei vor intra în Adunarea Naţională, cel mai mare număr de până acum. Cele mai multe deputate sunt din rândul socialiştilor, 75 faţă de doar 19 pentru UMP. Rata absenteismului a înregistrat însă un nou record. Estimările arată o participare de doar 56%, mai puţin decât în primul tur al legislativelor, la 10 iunie.

ŞI MAI MULŢI BANI PENTRU A COMBATE CRIZA Rezultatul îi asigură preşedintelui Hollande susţinerea necesară pentru a-şi pune în aplicare programul. Premierul Jean-Marc Ayrault a prezentat, ieri, demisia Guvernului în faţa preşedintelui Hollande, care l-a desemnat să formeze noul Executiv. Pentru Francois Hollande, prima mare prioritate este cea europeană. Preşedintele francez, care se prezintă drept „crainicul” creşterii economice în Europa, a trimis deja marilor cancelarii europene o serie de propuneri cu efect imediat pentru stimularea creşterii economice, evaluate la 120 miliarde de euro. Propunerile ar urma să fie evocate la summit-ul G-20, unde multe alte puteri economice, începând cu SUA, sunt preocupate în legătură cu agravarea crizei din Europa. Va trebui apoi să îşi apere programul în cadrul unui mini-summit european vineri la Roma cu şefii de guvern din Italia, Spania şi Germania, respectiv, Mario Monti, Mariano Rajoy şi Angela Merkel. Cuplul franco-german trece printr-o perioadă de tensiuni puternice. Angela Merkel, criticată în Franţa pentru că a apărat austeritatea, a deplâns lipsa de încredere între actorii Zonei Euro şi a avertizat în legătură cu mediocritatea unora, vizând implicit Parisul.

Măsurile pentru o creştere economică rapidă trebuie implementate până la sfârşitul anului. Măsurile ar favoriza crearea de noi locuri de muncă, cu precădere în rândul tinerilor. Suma de 120 de miliarde de euro ar proveni din trei surse: 55 de miliarde din fondurile structurale, 60 de miliarde dintr-un împrumut de la Banca Europeană pentru Investiţii, iar circa 4,5 miliarde de euro din vânzarea de eurobonduri. Deocamdată, Francois Hollande nu a detaliat care este destinaţia banilor, ci a vorbit în general de dezvoltatea de proiecte de infrastructură europeană. Francois Hollande vrea investiţii în tehnologii de ultimă generaţie pe termen lung, însă proiectul său nu are fixate nici obiective şi nici estimări vizând numărul de locuri de muncă ce vor fi create.