Iranul injectează gaz într-o nouă reţea de centrifuge

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Scriitorul american, laureat al premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel a declarat, la Ierusalim că depune eforturi în vederea excluderii Iranului din Naţiunile Unite. Acesta a explicat că se străduieşte şi ca preşedintele Mahmud Ahmadinejad să fie declarat persona non grata în lume. Supravieţuitor al lagărelor de concentrare naziste, a cărui operă este consacrată în întregime Holocaustului, a denunţat cu ocazia unei vizite la Institutul pentru comemorare a Holocaustului, de la Ierusalim, "ameninţările" preşedintelui iranian la adresa Israelului. S-a afirmat recent că Elie Wiesel i-ar putea succeda în funcţie preşedintelui israelian Moshe Katsav, implicat într-un scandal sexual.

Iranul injectează gaz într-o nouă reţea de centrifuge

Externe 28 Octombrie 2006 / 00:00 604 accesări

Iranul a injectat gaz într-o nouă reţea de centrifuge, a anunţat vineri agenţia de ştiri iraniană ISNA. Uraniul UF-6 gazos este injectat în centrifuge cilindrice, care se învîrt la viteze supersonice, pentru a produce material îmbogăţit. Centrifugele pot îmbogăţi uraniul transformîndu-l în combustibil pentru instalaţiile nucleare sau pentru fabricarea bombelor. ISNA a citat "o sursă informată" care pretinde că injectarea a fost făcută în ultima săptămînă. O serie de diplomaţi au declarat în cursul acestei săptămîni că Iranul şi-a început "testarea uscată" a unei reţele de 164 de centrifuge, cunsocute sub denumirea de cascade, care se alătură unei reţele originale care a produs primul lot de uraniu îmbogăţit. Agenţia de presă iraniană a mai confirmat instalarea celei de-a doua cascade de centrifuge, declarînd că injectarea gazului ar putea fi realizată în următoarele zile.

Concomitent, Franţa, Marea Britanie şi Germania, asistate de Statele Unite, au înaintat Consiliului de Securitate un proiect de rezoluţie privind ambiţiile nucleare al Iranului, în replică la ultimatumul dat de Naţiunile Unite regimului de la Teheran, privind suspendarea îmbogăţirii uraniului pînă la 31 august. Proiectul înaintat de cele trei state europene invocă articolul 41 din articolul VII al Cartei Naţiunilor Unite, care menţionează obligativitatea sancţiunilor, dar exclude orice acţiune militară. Documentul precizează că aceste sancţiuni pot fi înlăturate de la caz la caz prin decizia unui comitet special din cadrul Consiliului de Securitate, înfiinţat în baza acestei rezoluţii. Deciziile acestui for trebuie aprobate în unanimitatea de cei 15 membri ai Consiliului de Securitate.

Cele trei state europene cer, prin proiectul de rezoluţie avansat, ca toate statele să suspende activităţile comerciale de aprovizionare, vînzare sau transfer de materiale, echipament, bunuri şi tehnologie, ce ar putea fi utilizate de Iran în cadrul programului său nuclear şi cel de fabricare a rachetelor balistice. Proiectul prevede ca toate statele să îngheţe imediat fondurile, alte proprietăţi financiare şi resurse economice deţinute sau controlate de entităţi sau persoane desemnate de Consiliul de Securitate, deoarece sînt implicate sau direct asociate cu programul nuclear sau cel de fabricare a rachetelor balistice. Toate statele ar trebui să prevină acordarea de asistenţă tehnică, instruire sau asistenţă financiară, investiţii, tranzacţii sau alte servicii legate de programul nuclear sau cel de fabricare a rachetelor balistice, potrivit documentului citat.

Franţa, Marea Britanie şi Germania cer interzicerea deplasărilor unei serii de oficiali iranieni desemnaţi de comitetul de sancţiuni, care sînt implicaţi sau care acordă asistenţă programului nuclear şi celui de fabricare a rachetelor balistice. Proiectul cere, de asemenea, instruirea specializată a cetăţenilor iranieni într-o serie de discipline care ar putea contribui la dezvoltarea programelor nucleare şi de fabricare a rachetelor balistice. Documentul stipulează că asistenţa furnizată Iranului de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică este permisă doar în scopuri civile sau în cadrul unor activităţi specificate de Consiliul de Securitate. Directorul Agenţiei va prezenta, în termen de 30 de zile de la adoptarea acestui proiect de rezoluţie, un raport privind eventualele măsuri de conformare a Iranului la cerinţele Naţiunilor Unite. Proiectul menţionează posibilitatea suspendării sancţiunilor în cazul în care Iranul răspunde pozitiv cerinţelor, dar avertizează că, în caz contrar, Consiliul de Securitate poate adopta sancţiuni mai dure.

Prevederile proiectului nu vizează contribuţia Rusiei în cadrul complexului nuclear de la Bushehr, dar menţionează că Rusia trebuie să anunţe din timp comitetul de sancţiuni al Consiliului de Securitate de la caz la caz, în privinţa furnizării de bunuri ce ar putea fi utilizate pentru producerea de armament. Autorităţile ruse şi-au exprimat deja îndoielile cu privire la proiectul de rezoluţie. Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, susţine că proiectul european nu respectă o serie de înţelegeri anterioare adoptate de marile puteri şi menite să suspende ambiţiile nucleare ale Iranului şi că negocierile din jurul acestui text ar putea dura prea mult. Rusia, Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, China şi Germania au avut, joi după-amiază, prima întîlnire pentru a dezbate proiectul de rezoluţie înainte de a fi prezentat în Consiliul de Securitate.

Statele Unite doresc suspendarea construcţiei de către Rusia a unei centrale nucleare la Bushehr, demers pe care diplomaţii îl consideră o tactică americană de negociere, deoarece administraţia de la Washington vizează înăsprirea sancţiunilor la adresa Iranului. Europenii au refuzat cererea Statelor Unite, motivînd că negocierile sînt în desfăşurare. Chiar şi aşa purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat, Sean McCormack, a confirmat sprijinul pe care Statele Unite îl acordă proiectului.



12