Jandarmii români trimişi în Kosovo sub egida ONU pentru menţinerea a păcii nu au primit instrucţiuni speciale pentru perioada imediat următoare. Ultimele rapoarte ale jandarmilor din Kosovo nu indică situaţii tensionate în provincie, conform declaraţiei purtătorului de cuvânt al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Marius Teodorescu. \"Jandarmii români nu au primit însărcinări speciale din partea ONU pentru perioada imediat următoare, iar informaţiile pe care Inspectoratul General al Jandarmeriei Române le are în momentul de faţă despre situaţia din teatrul de operaţiuni Kosovo nu conturează o stare tensionată. Militarii români sînt angrenaţi în misiuni obişnuite de menţinere a ordinii şi liniştii publice, de patrulare, pază, escortă etc\", a adăugat Teodorescu. Responsabilii din Kosovo au afirmat că sînt pregătiţi să declare independenţa provinciei sîrbe, dar aşteaptă undă verde din partea UE şi a Statelor Unite.

Declararea unilaterală a independenţei va genera o serie de reacţii. Printre scenariile posibile se numără o secesiune a nordului Kosovo, unde locuiesc între 40.000 şi 100.000 de sârbi, violenţe sau provocări venite din partea ambelor tabere. În situaţia în care, iminenta declarare a independenţei va declanşa violenţe, Misiunea ONU în Kosovo (MINUK) elaborează un plan de evacuare a personalului internaţional din provincie. Planul conţine cinci faze, dintre care ultimele două, numite \"roşu 1\" şi \"roşu 2\" prevăd evacuarea completă a personalului internaţional şi instalarea \"personalului esenţial\" împreună cu Joachim Rucker, şeful MINUK, la sediul forţelor NATO din Kosovo.

În cadrul organizaţiei MINUK activează mai mult de 500 de angajaţi internaţionali şi circa 2.000 de angajaţi locali. Spre deosebire de majoritatea ţărilor membre UE care sînt dispuse să recunoască independenţa, şase state, respectiv: Cipru, Bulgaria, Grecia, România, Spania şi Slovacia au îndoieli în ceea ce priveşte această măsură şi se tem că ea va încuraja separatismul. În prealabil, UE ia măsuri de siguranţă. În acest sens, o misiune de aproximativ 2.000 de europeni, alcătuită în special de poliţişti şi jurişti, aşteaptă să fie trimisă în Kosovo cu scopul de a \"dirija\" primii paşi ai provinciei sîrbe către independenţă, fără ca ONU să îşi dea acordul. Potrivit unor surse diplomatice, UE va aproba lansarea misiunii la miezul nopţii. Aceasta va înlocui Misiunea ONU în Kosovo, MINUK, care administrează provincia din 1999. MINUK a fost trimisă în Kosovo în urma unei serii de bombardamente NATO, cu scopul de a-l constrînge pe preşedintele Slobodan Miloşevici să retragă forţele sârbe, care reprimau din 1998 gherila separatistă kosovară albaneză. KFOR, forţă comandată de NATO, alcătuită din 16.000 de militari, este însărcinată cu asigurarea securităţii Kosovo din 1999. NATO a anunţat că această forţă va rămâne în teritoriu. KFOR a avertizat că va reacţiona \"ferm în faţa oricărei ameninţări\" pentru securitate. Cele două misiuni, KFOR şi MINUK au avut o desfăşurare temporară în Kosovo, pe baza Rezoluţiei 1244 care a fost adoptată de Consiliul de Securitate a ONU în iunie 1999, şi care acordă statului Kosovo \"o autonomie substanţială\", reafirmînd în acest fel suveranitatea Belgradului asupra teritoriului.