De circa un an de zile, sporadic, cu puseuri de vârf de criză, Franța este zbuciumată de protestele Vestelor Galbene.

Începute anul trecut în luna noiembrie, protestele Vestelor Galbene reprezintă prima izbucnire serioasă a unor cetățeni, membri ai Uniunii Europene, împotriva politicilor i-liberale ale actualilor lideri ai spa'iului comunitar. Spun actualilor lideri ai Uniunii Europene pentru că, dincolo de „comitete și comiții” - vorba lui Caragiale, tonul politicilor europene este dat de către cancelarul german Angela Merkel și președintele Franței Emmanuel Macron, reprezentanții celor mai puternice economii europene.

Cu mici diferențe de nuanță doctrinară și de abordare a operațiunii de modelare a Uniunii Europene în funcție de interesele particulare și private ale celor două națiuni ori a capitalurilor pe care le reprezintă, politicile lui Merkel și Macron nu diferă esențial. În acțiunea de modelare a societății europene primordială este reprezentarea intereselor corporațiilor, unde maximizarea profitului, aproape prin orice mijloace, este obiectivul principal, uneori scopul fiind atins chiar în detrimentul societății ori al cetățeanului contribuabil.

Revenind la fenomenul Vestelor Galbene, mișcarea a început împotriva tendințelor guvernului francez de a mări taxele și accizele pe combustibil. De aici și denumirea de Protest al Vestelor Galbene. În noiembrie, anul trecut, litrul de carburant a atins în Franța 2 euro pe litru, un prag psihologic care, practic, a declanșat mișcarea de protest.

Ulterior, protestele au evoluat, treptat luând forma unei mișcări anti Macron și a modului în care este gestionată Franța de guvernul celui mai tânăr președinte al celei de-a cincea republici franceze.

Cu puseuri de criză pe tot parcursul anului 2019 și cu proteste care, de cele mai multe ori, s-au soldat cu violențe și cu intervenția în forță a jandarmeriei franceze, în aceste zile, Mișcarea Vestelor Galbene atinge apogeul, obiectivul fiind respingerea noii legii a pensiilor, propusă de guvernul lui Emmanuel Macron.

Supraaccizarea carburanților, modificarea sistemului de calcul al pensiei, creșterea vârstei de pensionare, împovărarea cu impozite și diverse „taxe ecologice” a cetățeanului simplu, impunerea cu forța a principiilor globalizării și politica de uniformizare națională a Uniunii Europene, toate acestea, dar și multe altele, sunt cauzele pentru care, de circa 10 zile, Parisul este incapacitat de greva din transporturi, „arde” și arată ca la revoluție!

Nu puțini sunt analiștii occidentali care sunt de părere că Mișcarea Vestelor Galbene este la un pas de a deveni simbolul și miezul unei noi revoluții în Franța, o revoluție care poate aduce cu sine nașterea celei de a 6-a republici.

Având în vedere circumstanțele, o victorie a Mișcării Vestelor Galbene, ce se va materializa prin terminarea înainte de termen a mandatului de președinte a lui Emmanuel Macron, analiștii consideră că este foarte probabil ca mișcarea să reprezinte debutul unei mișcări generale de respingere a actualelor politici de management ale Uniunii Europene și chiar să genereze o nouă formă de guvernare a UE. O Uniune Europeană al cărei scop, acela de federalizare, ar fi transformat în con-federalizare, o Uniune Europeană care să încetinească ritmul ca parte în procesul de globalizare. De altfel, protestele din Franța au indus și în Germania discuții despre necesitatea regândirii sistemului fiscal care apasă cetățeanul și care, sub conducerea cancelarului Angela Merkel, a ajuns la un cuantum de 65% din venit, a dus la falimentarea micilor întreprinzători și a micilor afaceri de familie și a stopat practic mica inițiativă care, în actualul sistem, nu poate concura cu corporațiile care, sub diferite forme, controlează economia germană, statul fiind captiv intereselor acestora.

Aparent, pe fondul evenimentelor din Franța, neglijate voit ori nu de principalele trusturi mass media din România, Guvernul Iohannis - Orban, prin intenția de modificare a legii pensiilor, ai impresia că se joacă nonsalant cu un cartof fierbinte. De fapt, având în vedere că, de obicei, evenimentele din vestul Europei generează la circa un an de zile distanță și în România mișcări, nu există deocamdată nici un pericol real, pentru că populația încă nu înțelege pe deplin modificările propuse la legea pensiilor de cuplul Iohannis & Orban. Mai degrabă suntem interesați de apropierea Sărbătorilor de sfârșit de an.