Laszlo Tokes a condamnat în Parlamentul European “românizarea Transilvaniei”

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Laszlo Tokes a condamnat în Parlamentul European “românizarea Transilvaniei”

Politică 20 Februarie 2009 / 00:00 523 accesări

Europarlamentarul Laszlo Tokes a condamnat, într-o intervenţie susţinută în limba română, în Parlamentul European (PE), “omogenizarea şi românizarea Transilvaniei prin metoda schimbării artificiale a proporţiilor etnice” şi a “opoziţiei” oficialilor de la Bucureşti faţă de autonomia teritorială pretinsă de reprezentanţii etniei maghiare. El a explicat că demonstraţia din 8 februarie, din Sfîntu Gheorghe, a fost organizată de bisericile maghiare în semn de protest faţă de acest fenomen: “În petiţia formulată cu ocazia demonstraţiei, mii de localnici secui au protestat faţă de schimbarea proporţiilor etnice în Ţara Secuilor prin popularea direcţionată a regiunii cu grupuri de români din alte zone. În mod absurd, d-l preşedinte Traian Băsescu a acuzat secuii maghiari de “epurare etnică”. Paralel cu aceasta, cu ocazia alegerilor pentru Primăria Clujului, foile volante ale “democraţilor” instigau împotriva candidaţilor maghiari folosind aceeaşi calomnie. După decenii de discriminare şi privare de drepturi, cine acuză pe cine?!”. În încheierea intervenţiei, el a precizat că, la cererea demonstranţilor din secuime, va înmîna cabinetului preşedintelui Hans-Gert Pöttering petiţia lor şi fluturaşul electoral al PD-L distribuit la Cluj. Tokes explică reacţia sa prin faptul că afirmaţiile făcute la Budapesta, dar şi în ţară, de către Băsescu, cu privire la autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc “au stîrnit o justificată indignare în opinia publică maghiară”. Totodată, el apreciază că “manifestările dictatoriale ale preşedintelui, făcute sub masca constituţionalităţii”, au avut şi efecte pozitive, prin faptul că “au făcut, în schimb, ca şi UDMR să se trezească la realitate privind greşelile şi omisiunile politicii sale legate de autonomie”, iar “în urma intensificării retoricii politice antimaghiare, starea de ameninţarea a dus la închegarea uniunii comunităţii maghiare din Transilvania”. El atenţionează că “nu trebuie să pierdem din vedere faptul că în politica românească a reapărut “cartea naţionalistă”. În răspunsul ingenios al preşedintelui Băsescu la acuzele din petiţia demonstranţilor de la Sfîntu Gheorghe, în care se reproşează popularea forţată a regiunii cu grupuri de români aduse din alte zone, respectiv la cele privind demiterea conducerii maghiare a instituţiilor, preşedintele i-a învinuit pe secui chiar de “epurare etnică” faţă de locuitorii români din regiune”. Eurodeputatul PD-L Călin Cătălin Chiriţă a respins de la tribuna PE afirmaţiile făcute de Tokes potrivit cărora în România nu ar fi respectate drepturile minorităţilor, arătînd că acuzaţiile sînt “nefondate”. El a mai arătat că “România oferă posibilităţi foarte largi de educaţie în limba maternă maghiară în grădiniţe, şcoli, licee, şcoli profesionale, facultăţi, masterate şi doctorate în România”. Chiriţă a precizat că “partidul politic ce reprezintă comunitatea maghiară din România s-a aflat la putere, în coaliţiile guvernamentale, vreme de cel puţin 12 ani, trei mandate la rînd, fiind asociat pe rînd cu toate partidele româneşti, fie de dreapta, fie de stînga, care au fost la putere în această perioadă”. Mai mult, el arată că UDMR, deşi a trecut în opoziţie, este reprezentat proporţional la nivelul unor instituţii importante, precum Parlamentul, consiliile judeţene, consiliile locale, preşedinţii de consilii judeţene şi, nu în ultimul rînd, există foarte mulţi primari de origine maghiară. În multe cazuri, comunitatea maghiară este suprareprezentată.



12