Legislaţia în domeniul malpraxisului, grav bolnavă

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Legislaţia în domeniul malpraxisului, grav bolnavă

Social 20 Iunie 2008 / 00:00 637 accesări

Oficialii din Sănătate recunosc că legislaţia în domeniul malpraxisului are o serie de probleme şi că persoanele dezavantajate sînt plătitorii la fondul asigurărilor sociale de sănătate. Dr. Vasile Ciurchea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) spune că trebuie dată o definiţie malpraxisului, altfel pacientul va fi purtat „de colo-colo”, fără nici o bază. La rîndul său, avocatul Colegiului Medicilor din România (CMR), Liviu Fătu, a declarat că pacienţii se adresează mai întîi CMR pentru că nu sînt nevoiţi să scoată bani din buzunare şi pentru că obţin mai repede o soluţionare. El a mai precizat că dacă un asigurat se adresează Comisiei speciale a MSP, trebuie să plătească pentru expertiză între 30 şi 40 milioane de lei, iar pentru acţiunea în civil trebuie plătită taxa de timbru, în timp ce pentru calea de atac penală nu se plăteşte, dar se aşteaptă mult. Nici ministrul Sănătăţii Publice, Eugen Nicolăescu, nu este foarte încîntat de legislaţia în domeniul malpraxisului. El consideră că ar trebui luată o decizie după consultarea instituţională în ceea ce priveşte sancţiunile pentru această profesie, care are o anumită particularitate. Demnitarul a spus că deşi de latura profesională se ocupă Colegiul Medicilor, MSP a considerat că este necesar să se implice în sensul impulsionării Colegiului şi Specialităţilor pentru elaborarea ghidurilor şi protocoalelor de management al bolii. „Cu regulamente de ordine interioară şi cu ghiduri şi protocoale de practică va fi mult mai uşor de stabilit cine şi din ce punct de vedere a greşit în cazul în care se aduce un prejudiciu unui bolnav”, a subliniat ministrul. Nicolăescu mai spune că, la nivelul ministerului, există o comisie specială ce funcţionează şi în cadrul Autorităţilor de Sănătate Publică (ASP) şi care analizează cazurile de malpraxis doar dacă este sesizată de pacient sau aparţinătorii acestuia. „Din păcate, pacienţii nu cunosc acest drept al lor, iar în cazuri de deces, uneori aparţinătorii sînt prea marcaţi şi reclamă prea tîrziu, cînd este greu de reconstituit ce s-a întîmplat”, a mai spus oficialul din Sănătate. Se pare că salvarea vine din partea ghidurilor şi protocoalelor terapeutice, foarte utile în cazurile de malpraxis. Eugen Nicolăescu a anunţat că, în prezent, la Ministerul Sănătăţii Publice (MSP) se lucrează la regulamente clare, la proceduri care trebuie aplicate şi respectate, de la internarea bolnavului, în timpul investigării acestuia şi pînă la externare. El a adăugat că responsabili de aplicarea regulamenului vor fi managerul şi şeful de secţie. Chiar zilele acestea, se lucrează la completarea legislaţiei privind malpraxisul şi se are în vedere sesizarea comisiei de către managerul spitalului, de MSP sau chiar de ASP. Ministrul crede că trebuie introdusă şi obligativitatea ca managerul să informeze prompt MSP şi ASP asupra eventualelor cazuri de malpraxis, dar şi că se impune legiferarea unui termen de comunicare a unor rezultate preliminare ale anchetei.



12